Suntem în 30 noiembrie – este ziua Sf. Andrei, sfântul ortodox protector al întregii Românii, iar mâine este 1 decembrie, Ziua Naţională. Ştiu că pentru mulţi ziua naţională este mai curând prilej de bucurie din cauza zilei libere pe care o primim cu această ocazie ; ştiu şi că termenul de patriotism este foarte demonetizat. Ştiu foarte bine că sunt mulţi cei care aflaţi în concediu în străinătate s-au ferit să se laude că sunt români, de fapt chiar şi eu am făcut uneori acest lucru.

Şi totuşi există un ceva care mă face să vorbesc astăzi despre patriotism, aşa cum îl văd eu, aşa cum poate îl vede generaţia mea. Este vorba despre acel ceva care simte că pâlpâie în vocea prietenilor care s-au stabilit în străinătate, disperaţi că situaţia din România nu se remedia; acel ceva care îi face face să menţioneze tot România ca acasă şi să viseze că poate într-o zi vor fi din nou alături de familie şi prieteni. Este acel ceva care vibrează în mine când mă uit la pozele bunicilor sau când ascult muzica Mariei Tănase; este sentimentul pe care îl am când trec graniţa spre România: mă simt acasă, chiar dacă, nu ştiu cum se face, punctele de frontieră sunt de obicei mai curând feţe ale unei Românii mizere.

Până acum nu v-am spus nimic despre muzica pe care o ascultăm astăzi : este un album pe care l-am considerat potrivit pentru sărbătoririrea Zilei Naţionale într-un mod cu totul altfel decât suntem de obicei obişnuiţi. Pentru că de fapt vorbim despre o faţă a patriotismului – un celebru muzician român de jazz care deşi stabilit de mai bine de 20 de ani la Koln, vorbeşte încă foarte răspicat limba românească muzicală – aşa cum aţi sesizat de altfel.

Nicolas Simion a lansat în 2009 albumul Transylvanian Jazz, un proiect susţinut de Institutul Cultural Român prin programul Cantemir.

Nu ştiu dacă este şi puţin patriotism în alegerea lui Nicolas Simion de a explora în special spaţiul muzical românesc, în special transilvan, în improvizaţiile sale jazzistice, însă sunt sigură că Dumbrăviţa lui natală de lângă Braşov este locul ce a alimentat personalitatea lui Nicolas Simion pentru a fi ceea ce este astăzi.

Albumul pe care-l ascultaţi astăzi a ajuns deja la cititori din Austria, Elveţia şi Germania ce au cumpărat revistele de jazz la care CD-ul a fost plasat ca supliment. Iubitorii de jazz din Germania au făcut cunoştinţă cu această muzică atât de specială, care nouă ne spune atât de multe – ştiu acest lucru după reacţia publicului la fiecare dintre concertele lui Nicolas, când el explorează domeniul jazzului pe româneşte. Aşa că dacă aleg să vorbesc astăzi despre patriotism şi promovarea eficientă a valorilor româneşti, prefer să-l las astăzi pe Nicolas Simion să vorbească.

Albumul Transylvanian Jazz – jazz inspirat de folclorul românesc, un proiect realizat de saxofonistul Nicolas Simion şi Zoltan Lantos la vioară, Martin Lubenov – acordeon, Giani Lincan – ţambal, Sorin Romanescu – chitară, Martin Gjakonovski – contrabas şi Boris Petrov – percuţie.