Arhivă : Cronici Înapoi

Rigoletto - transmisiune directă de la festivalul din Taormina la Grand Cinema Digiplex

Publicat: miercuri, 10 Iulie 2013 , ora 10.24

Pe linia marilor evenimente ce marchează bicentenarul nașterii genialului compozitor italian Giuseppe Verdi (1813 - 1901) se înscrie și Rigoletto, cel mai recent spectacol de pe scena festivalului de operă de la Taormina/ Sicilia. Am avut ocazia să îl urmărim în transmisiune directă, marți, 9 iulie 2013, într-una dintre sălile de la Grand Cinema Digiplex din Băneasa Shoping City.

Festivalul de la Taormina invită melomanii într-un splendid teatru antic construit în secolul VII care, prin poziționarea sa, oferă perspective unice asupra Mării Ionice și a vulcanului Etna. Împătimiții genului liric știu deja că orice spectacol prezentat pe o scenă în aer liber cere publicului îngăduință și compromisuri. Din cauza condițiilor atmosferice nu întotdeauna binevoitoare vocilor sensibile - prea frig, prea umed, prea uscat, prea cald ca în cazul Taorminei -, cântăreții acceptă destul de greu și de rar astfel de contracte. În consecință, nu mergi la un spectacol în aer liber - și mă gândesc aici și la Bregenz și la Verona - ca să te delectezi cu o reușită artistică mult peste medie ci… pentru a trăi o demonstrație de teatru muzical într-o atmosferă unică, oferită și de decorurile fabuloase în care vestigiile trecutului sunt incluse, atât cât se poate, în desfășurarea prezentului. Este și cazul acestui Rigoletto verdian pe care îl comentăm.

Scena teatrului antic nu este foarte generoasă, este lată și îngustă. Spațiul de joc a fost acoperit de Sonnia Cammarata cu un fel de grădină labirint care să ofere un oarecare spațiu de mișcare numeroșilor artiști ceruți de marile scene de ansamblu. Decorul este minimal - nici nu mai încăpea nimic pe lângă vestigiile teatrului și iluminatul splendid cu flăcări și lumânări. Dezavantajul unui astfel de concept - multă mișcare inutilă și soluții scenice uneori ilare - ca să nu fie văzut, în grădina casei lui Rigoletto, Ducele se… ascunde pur și simplu sub o băncuță, bineîntețes perfect la vedere, de unde se ițește cu aer copilăresc și unde îl descoperă Gilda… În astfel de condiții nu putem spune prea multe despre regia lui Enrico Castiglione. Ne punem doar întrebarea dacă un joc de scenă minimal, apatic, fără relații între personaje ca și viermuiala lipsită de sens a corului în scenele de ansamblu îi aparțin sau… au fost impuse de artiștii neinspirați și chiar timorați. Ochii tuturor nu se desprind de bagheta dirijorului Gianluca Martinenghi care a condus cu mână sigură orchestra simfonică Bellini din Palermo. Dar! Niciun personaj cu comunică decât sugerat minimal cu partenerul de acțiune. Toți sunt preocupați doar de partiturile care, vizibil, au pus probleme interpreților obsedați cred de un singur lucru - să cânte tare. În rolul titular Carlos Almaguer impresionează în primele minute cu surpriza unei voci puternice pe care, în scurt timp, o descoperim destul de neșlefuită. Evitarea unor acute nemulțumește ascultătorul cunoscător. Intonația sopranei Rocio Ignatio nu este întotdeauna corectă/ curată, vocea are un vibrato creț, iar atenția cântăreței este constant concentrată pe tehnică și nu pe expresivitatea interpretării. Tenorul Gianluca Terranova se situează cu siguranță pe primul loc în ordonarea preferințelor noastre muzicale. Un fizic frumos, o prezență scenică dezinvoltă, o voce bine lucrată cu nuanțe expresive diverse dar, din păcate toate aceste calități se află în stare brută și așteaptă să fie… rafinate.

Spectacolul de la Taormina a fost transmis în direct în peste 700 de cinematografe în Italia (prin circuitul Microcinema) și în restul Europei ca și în Statele Unite ale Americii (prin Rising Alternative). Pentru viața muzicală românească, evenimentul a căpătat o semnificație majoră - a oferit ocazia ca Festivalul 'George Enescu' ediția 2013 să anunțe oficial parteneriatul pe care îl începe, în premieră absolută, cu Grand Cinema Digiplex din Băneasa Shoping City. Mare parte dintre concertele extraordinare ce se vor desfășura în Sala Mare a Palatului din București vor putea fi urmărite în transmisiune directă și într-o sală de cinematograf. Este o șansă pentru cei foarte numeroși care nu au mai găsit bilete la concertele dorite și mult așteptate. O inițiativă ce se impune a fi primită cu recunoștință și aplauze. Detalii pe www.festivalenescu.ro și www.GrandCinemaDigiplex.ro

Cristina Sârbu