Joi, 21 februarie, și vineri, 22 februarie, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” va concerta sub bagheta lui Gabriel Bebeșelea. Programul serii este alcătuit din lucrări de Hector Berlioz și Ludwig van Beethoven.

Ați fost distins cu premiul Matei Brâncoveanu, pentru CD-ul cu Strigoii și Pastorala Fantezie de George Enescu. Ce ne puteți împărtăți despre acest fapt?

E un premiu care mă bucură foarte mult, pentru că sprijină tot ceea ce înseamnă inovație în arte și tot ceea ce înseamnă material tânăr, să-i spunem. Lucrul care m-a bucurat cel mai mult a fost recunoașterea faptului că muzica lui Enescu trebuie mai bine promovată în această direcție. Au fost șapte premii, care au acoperit toată aria artelor. Această ceremonie a fost păstorită de, să-i spunem, de domnul Andrei Marga. În cadrul acestei gale, tot cei care au primit aceste premii și-au exprimat dorința de a continua cercetările pentru care au fost premiați. Eu am continuat chiar în luna decembrie, proiectul cu Manuscrise enesciene și am realizat patru prime audiții ale unor lucrările de George Enescu, lucrări de tinerețe, bineînțeles.

Va urma și o imprimare discografică în acest sens?

Da. Suntem în discuții cu câteva case de discuri pentru a imprima Oratoriul Ahasverus, o lucrare absolut fascinantă, pe care Enescu a compus-o la 14 ani, pe care nu a finalizat-o, dar pe care am reușit să o închei din manuscris și din schițele sale. Mă bucur că există interes pentru a înregistra această lucrare.

Ce ne puteți spune despre concertele de la Ateneul Român din 21 și din 22 februarie?

Concertele de la Ateneu cu Filarmonica George Enescu o să aducă în prim plan o lucrare destul de rar interpretată, dar una dintre cele mai mari capodopere ale romantismului, Harold en Italie de Hector Berlioz. Centrul va fi violistul Răzvan Popovici, cu care am concertat la Cluj Napoca, cu aceeași lucrare, iar în deschiderea concertului o să fie Simfonia nr. 3, Eroica, de Beethoven.

Cum ați descrie colaborarea cu violistul Răzvan Popovici?

Ne înțelegem foarte bine pe scenă, iar la Cluj chiar am realizat o năstrușnică amplasare a violei, după cum a menționat Berlios în notițele sale din partitură, în care viola trebuie să fie totalmente izolată de orchestră și lucrurile funcționează foarte bine.

După concertele de la Ateneul Român urmează un concert în Zagreb, în data de 1 martie, corect?

Da. Revin la Filarmonica din Zagreb cu Haydn Nelsonmesse și Simfonia Linz de Mozart. E o orchestră de care sunt foarte strâns legat pentru că acolo au câștigat premiul Matacic și a fost o propulsare a mea în cariera dirijorală. E un repertoriu care lor li se potrivește foarte bine și e chiar luna în care se aniversează 125 de ani de la nașterea lui Lovro von Matacic.