Un interviu despre Concertul Orchestrei Naţionale Radio din 30 martie şi evenimentul "Suflet în colori" din 31 martie la care a participat Musica Ricercata Orchestra, condusă de Gabriel Bebeşelea.

Două evenimente sunt argumentul principal al invitației mele. Primul este concertul de vineri, 30 martie, din stagiunea Orchestrei Naționale Radio - un concert pe care îl dirijați de la ora 19,00 aici, la Sala Radio. Ce puteți să ne spuneți despre programul ales?

Având în vedere că e o perioadă specială, premergătoare unei importante sărbători, (Paştele) acest Stabat Mater de Rossini, care o să fie piesa centrală din concertul de vineri (30 martie), e o lucrare cu o însemnătate aparte în această direcție. dar am insistat să o conectăm cu o lucrare din păcate mai puțin cântată dar extraordinar de frumoasă și extrem de bine scrisă - Simfonia Tragica a lui Schubert, Simfonia a IV-a, pe care compozitorul a scris-o la o vârstă extrem de fragedă, dar din punct de vedere al caracterului și al tonusului se leagă extrem de bine cu rugăciunea Stabat Mater pe care a închipuit-o Rossini.

Soliștii cu care colaborați - soprana Rodica Vică, mezzosoprana Antonia Cosmina Stancu, tenorul Adrian Dumitru și basul Iustinian Zetea. Ați mai colaborat cu ei?

În afară de mezzosoprana Antonia Cosmina Stancu, am colaborat cu toți destul de mult. Mă bucur foarte mult că e un cast extrem de tânăr și cu foarte mult patos și foarte multă energie.

Cu orchestra și corul cum vă înțelegeți?

Ca întotdeauna. E o mare bucurie când revin la Orchestrele Radio. Cu Corul (Academic Radio) recunosc că, din păcate, nu am mai colaborat de ceva vreme. Ne-am întâlnit din nou și a fost foarte plăcută colaborarea, au răspuns imediat ideilor mele despre concepția muzicală din Rossini. Ne-am simțit foarte bine. Stagiunea aceasta e a doua oară când revin la Orchestra Națională Radio; deci, revin destul de frecvent pe scena Sălii Radio.

De altfel, dumneavoastră dirijați atât Orchestra de Cameră Radio, cât și Orchestra Națională Radio. În stagiunile trecute ați fost prezent pe scena noastră și sunteți... un dirijor de-al casei.
Vă propun în respiro muzical. Chiar îmi spuneați înainte de a intra în direct că ați vrea să auziți această înregistrare. Eu vă propun Oblivion de Astor Piazzolla. Ați dirijat în concert Orchestra de Cameră Radio, solist fiind acordeonistul Richard Galliano. Cum v-ați înțeles cu el la acel concert, dacă vă mai aduceți aminte?

Am avut mai multe concerte cu Richard Galliano la București. E un muzician care te provoacă să fii foarte bun. Nu ai de ales, nu ai nici o altă șansă. Mi-aduc aminte cu foarte mare plăcere de acel concert cu el în care am interpretat Oblivion-ul lui Piazzolla, dar pe care eu nu am apucat să-l ascult ulterior, așa că o să mă bucur și eu de această înregistrare.

Amintesc faptul că vineri, 30 martie, de la ora 19,00, pe scena Sălii Radio, Gabriel Bebeșelea se va afla la pupitrul Orchestrei Naționale Radio alături de Corul Academic Radio într-un concert dedicat apropiatelor Sărbători Pascale.
Acesta a fost primul argument al discuției noastre. Cel de-al doilea eveniment va avea loc sâmbătă, 31 martie. Vă rog să ne vorbiți despre el.

E un proiect foarte drag mie pentru că implică mai multe vise care se împlinesc și mai multe pasiuni ale mele care se contopesc în acest tip de abordare muzicală. E un proiect pe care l-am denumit Musica Ricercata, prin care dorim să promovăm muzica veche dar și muzica nouă. Sunt două extreme muzicale care sunt mai puțin interpretate în România. Primele două concerte au avut loc la începutul lunii martie, unul la Ateneul Român şi pot să spun că publicul a fost extrem de călduros. Concertele au fost extraordinar de bine primite. Concertul de la Budapesta a avut rezonanțe extrem, extrem de bune. Și ne bucurăm să fim pentru al treilea concert în aceeași lună din nou la București.

Sâmbătă, 31 martie, începând cu ora 19,00, la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României se va desfășura a V-a ediție a evenimentului Suflet în culori...

A doua pasiune despre care ziceam... sunt evenimentele în sprijinul unor acțiuni filantropice. Acest concert este organizat împreună cu Fundația Help Autism și Asociația pentru Artă și Cultură și mă bucur foarte mult că reușim să facem ceva pentru cei mai puțin fericiți dintre noi, și anume, pentru copiii care au autism. Este o afecțiune - la fel ca muzicile acestea - destul de neglijată, de fapt, la noi în țară și dorim prin aceasta să atragem atenția asupra necesității unor tratamente bine finanțate și adaptate pentru acești copii, care pot să aibă un viitor extrem de frumos.

Să revenim la muzică. Este un eveniment muzical. Știu că soprana Rodica Vică a fost alături de acest eveniment încă de la prima lui ediție. Cine va mai fi? Mezzosoprana Andreea Iftimescu, baritonul Vlad Crosman și, evident Musica Ricercata Orchestra. Aș vrea să ne vorbiți mai mult despre preocupările dumneavoastră în privința muzicii vechi. Pentru că, de fapt, Musica Ricercata Orchestra este rodul acestor preocupări.

Aș începe de la denumirea Musica Ricercata care, paradoxal, nu se referă la muzică veche, înseamnă muzică cercetată, dar este tipul unei lucrări de Gyorgy Ligeti. Este o suită pentru pian a lui Ligeti, tipică secolului XX, în care aduce un omagiu lui Frescobaldi. Prin acest proiect încerc și eu să aduc un omagiu atât lui Ligeti, care s-a născut la Târnăveni, în România, dar mai ales acestor muzici mai puțin cântate.

A pornit acum mai mulți ani această pasiune pentru muzica veche și a pornit cu studiul manuscriselor. Întotdeauna am nevoie de mai multe răspunsuri, de la partiturile pe care le studiam. Și mi-am dat seama puțin câte puțin că studiul manuscrisului îți oferă foarte multe rezolvări ale înprebărilor mele. Puțin câte puțin am ajuns la muzica veche, am studiat destul de mult, am transcris foarte multe manuscrise și am lucrat inclusiv la premiera românească a unei opere franceze - Indiile galante de Rameau, în regia marelui Andrei Șerban. A fost un lucru extrem de nebunesc în perioada respectivă, dar am mers înainte cu toată forța și cu toată puterea de care am fost toți dispuși și a ieșit un lucru absolut minunat.

Să revenim la Orchestra Musica Ricercata. Să ne spuneți câte ceva despre acest ansamblu. Se cântă pe instrumente e epocă? Am văzut într-o știre de presă că este vorba despre un acordaj la 415 Hz. poate explicăm și ascultătorilor ce înseamnă asta.

Acordajul din zilele noastre este la 442, 443 Hz -şi urcă constant. Există o cutumă a acordajului baroc. De fapt, existau mai multe diapazoane în perioada barocă, dar e oarecum o convenție ca această muzică să fie interpretată la 415Hz. E extraordinar de important pentru că explozia barocului a fost în muzica de operă. Practic atunci s-a născut opera. Și e foarte complicat de cântat cu diapazonul mai ridicat, nu pentru că e mai sus, ci pentru că pur și simplu nu se leagă armonicele, nu se îmbină acele piese din care e formată lucrarea. Cum se merge spre un diapazonul mai apropiat de perioada respectivă, cum dintr-odată sunetul este mai moale, sunetul se propagă cu o catifea specifică acestei muzici și, în plus, instrumentele se omogenizează mult mai bine. Totodata, sunt niște instrumente de suflat construite la acest acordajSâmbătă (31 martie) nu avem suflători, e un alt tip de repertoriu, dar pentru primu concert - în care am făcut muzică de Lully, Charpentier și Rameau - am avut flaut de lemn traverso, oboi de lemn, fagot baroc toate acordate la 415 Hz.

Ceva despre programul pe care-l veți prezenta sâmbătă?

Sâmbătă o să avem o paletă mai largă. Începem de la Monteverdi, Vivaldi, Handel, Broski și o parte din lucrările de Lully și Rameau, deci o paletă extrem de largă. E, oarecum, o imagine asupra a tot ceea ce a însemnat baroc în Europa.

Din cine este formată această orchestră a dumneavoastră? Sunt instrumentiști români ? Străini?

Sunt și instrumentiști români, și instrumentiști străini. Sunt tineri toți, foarte entuziaști. Cu marea majoritate am colaborat în mai multe proiecte cu muzică barocă și atunci de asta ne-am reunit sub un singur acoperiș și am început, practic, de luna aceasta.

Veți avea o stagiune permanentă?

Suntem în curs de pregătire a unei stagiuni. Deja pregătim următoarele proiecte care includ inclusiv un manuscris descoperit în Sibiu. Și, de fapt, de la acest manuscris pornim să arătăm faptul că în Transilvania se cânta muzica epocii respective și să atașăm compozitorii care se cântau în perioada respectivă în Europa.

Așadar, sâmbătă la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României veți asculta Musica Ricercata Orchestra condusă de Gabriel Bebeșelea, într-un program interesant. Sper să fie și atractiv pentru public.
O întrebare de care nu veți scăpa... Ce proiecte aveți pentru viitor?

O să urmeze după București un concert cu Filarmonica din Scopie și Valentina Lisitsa. Revin la Filarmonica "Transilvania", unde sunt dirijor principal, cu câteva proiecte extrem de interesante. O să dirijez la Konzerthaus Orchester Berlin, o să urmeze un turneu cu Filarmonca Janacek, după care revin la Orchestra Ulster din Belfast, Filarmonica din Zagreb, Filarmonica Națională a Rusiei, Orchestra de Stat a Rusiei... Urmează multe concerte.