Arhivă : Interviuri Înapoi
AUDIO. Interviu cu dirijorul Gottfried Rabl
Gottfried Rabl, cum este pentru dumneavoastră revederea cu publicul român?
Este foarte plăcut să mă aflu din nou aici, la București. Nu am mai dirijat aici, am ascultat concerte și este pentru prima dată când mă aflu la pupitrul acestui ansamblu. De obicei sunt invitat în România să dirijez orchestre din alte orașe, dar este o mare bucurie să mă aflu aici, cu toată zăpada și frigul…
În programul concertului de miercuri aveți Haydn, Mozart, dar și un compozitor mai rar întâlnit, Robert Fuchs, pe care îl știm mai mult pentru realizările sale de profesor.
E o bucurie și vă felicit că știți acest nume, care în zilele noastre este uitat și în Viena. Robert Fuchs a fost o persoană publică la momentul său, era unul dintre prietenii lui Brahms, iar dacă la acea vreme te aflai în cercul lui Brahms, reușeai să îți faci multe legături. Fuchs era respectat de Brahms, mai ales pentru meșteșugul său, dar și pentru că era o persoană modestă. El a excelat în general în formele mici și în compoziții pentru formule camerale și a devenit cunoscut prin Serenadele sale. A scris cinci, dintre care primele trei sunt doar pentru orchestră de coarde, în a patra adaugă și doi corni, iar a cincea este interesantă, pentru că el a scris-o pentru aniversarea lui Johan Strauss-Fiul, când acesta a împlinit 60 de ani. Eu m-am gândit că dacă tot vin aici în ianuarie, au trecut doar două săptămâni de la Concertul de Anul Nou, atât de important în Viena și nu numai, de ce să nu cântăm ceva care are măcar puțin legătură cu numele Strauss. Legătura vine nu numai din dedicația pe care Fuchs i-a făcut-o și că Serenada a fost cântată la petrecerea lui, dar, după cum veți auzi, primele trei mișcări sunt unele normale, tipice unei astfel de lucrări. În ultima mișcare apare o mare surpriză - folosește teme din 'Liliacul' , dar în altă tonalitate și le parodiază… Nu neapărat într-o manieră umoristică, ci mai degrabă ca un cadou pentru cunoscători, pentru cei care pot urmări materialul contrapunctic. Acestea au făcut deliciul celor prezenți la premieră și se pare că și lui Strauss i-a plăcut foarte mult lucrarea. Eu cred că este foarte nimerită pentru o orchestră de cameră, fiecare partidă are de cântat teme foarte frumoase, suflătorii sunt foarte solicitați. De aceea trebuie să fac un compliment orchestrei de aici, pentru că au realizat foarte bine 'swing'-ul vienez.