Un festival vechi de 35 de ani, consecvent în promovarea unui segment repertorial foarte bine pus în valoare în Europa - anume muzica veche. Desigur noi bucureştenii suntem privilegiaţi dacă ne gândim la uluitoarele Concerte de la miezul nopţii organizate la Ateneul Român sub sigla Festivalului Internaţional "George Enescu", unde au evoluat formaţii consacrate ale genului - de la Jordi Savall şi ansamblurile sale "Hesperion XXI" şi "La Capella Reial de Catalunya", la "Europa Galante", "Les Arts Florissants", "Les Musiciens du Louvre", "Il Giardino Armonico" din Milano şi multe altele. Sala a fost plină, succesul fulminant, ceea ce înseamnă că şi publicul nostru este dornic să asiste la acest gen de concerte dedicate exclusiv muzicii din secolele XVI - XVIII. Astfel încât nu poate fi decât o bucurie pentru noi toţi existenţa în România, a unui festival specializat în domeniul muzicii vechi, care, după cum ne-a declarat directorul său, domnul Filip Ignac Csaba, îşi doreşte să iasă din zona strict regională spre a deveni cunoscut în plan naţional.

Domnule Filip Ignac Csaba, sunteţi directorul artistic al Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc, care a ajuns la cea de-a 35-a ediţie. Ce înseamnă pentru dumneavoastră, pentru oraşul Miercurea Ciuc acest lucru?

Oraşul are acest festival de 35 de ani, când a avut loc prima ediţie. Au fost patru ani când a fost interzis de conducerea comunistă, din 1986 până în 1990. În 1990 a fost reînfiinţat şi de atunci există o continuitate neîntreruptă în organizarea festivalului. Totodată, festivalul a intrat în acest an în rândul Asocieţiei EFFE - "Europe for Festivals, Festivals for Europe". Este o asociaţie care atestă calitatea internaţională europeană a Festivalului de Muzică Veche.

Se deschid astfel noi perspective pentru această manifestare?

Asta depinde în mare măsură de noi, cum reuşim să exploatăm. Vor fi întâlniri cu directorii festivalurilor, cu organizatorii la nivel european, vom apărea în mai multe platforme online, alături de cele mai mari festivaluri din lume şi într-un catalog. Un an este valabil acest titlu. Festivalul este evaluat, şi anul următor primeşte această calitate.

Înţelegem din prezentarea Festivalului de Muzică Veche faptul că el a fost organizat iniţial pentru a păstra şi a pune în valoare personalitatea lui Ioan Căianu, autorul Codexului Caioni, care a copilărit la Şumuleu Ciuc. Cum este reflectată imaginea sa în această ediţie, sau mai apare?

În fiecare ediţie acordăm o importanţă muzicii transilvănene. Există din fericire multe manuscrise printre care şi acest Codex al lui Caioni, dar mai există şi manuscrise neexploatate până în prezent, cum este şi Manuscrisul din Sf. Gheorghe din 1757. Sunt şi altele care nu se cunosc, nu se cântă în lumea mare, există şi foarte multă muzică germană, a saşilor, care zace în necunoaştere. Festivalul acordă atenţie şi importanţă acestor muzici, pentru a fi puse în sfârşit în valoare.

Ne oferiţi şi câteva detalii despre profilul acestei ediţii a Festivalului de Muzică Veche, despre formaţiile invitate să participe?

Ieri a fost ziua zero (miercuri 8 iulie). A fost o masă rotundă despre trecutul festivalului - cum a fost acum 35 de ani, cine au fost iniţiatorii, urmat de un concert al studenţilor Academiei de Vară care a început de duminică şi este deja la a opta ediţie - un concert al profesorilor şi al studenţilor. Sunt şi concerte stradale, în locuri în care nu suntem obişnuiţi să cântăm. Astăzi (joi 9 iulie) este prima zi, când va susţine un concert formaţia "Santenay" din Germania, cu un program din Evul Mediu - manuscrise din secolele XII - XIII, despre cântecele păsărilor, urmat de muzică italiană din Renaştere cu formaţia "La Fonte Musica" din Italia. În fiecare seară vom avea şi un concert într-un bastion al Cetăţii Mikó, de la ora 22,00, cu formaţii mai mici, cu instrumente utilizabile în aer liber. În această seară va fi un recital canto şi lăută cu un material renascentist din mai multe ţări europene. Majoritatea concertelor au loc în curtea Cetăţii Mikó.

A doua zi, începe "Artemondoline" din Luxemburg, o formaţie specializată numai pe instrumente cu corzi ciupite, diferite tipuri de lăută, teorbă şi chitare baroce. Al doilea concert este al Orchestrei Baroce a Festivalului

Aici ne oprim puţin. Vreau să vă întreb cum s-a născut acest ansamblu, cum se menţine şi cine sunt muzicienii cooptaţi?

În acest an va fi a şaptea ediţie. Acum şapte ani am avut această idee. Ne-am ştiut de mult toţi cei care cântăm pe instrumente de tip baroc în diferite formaţii mai mici şi am făcut un calcul că suntem atâţia la nivel de ţată încât putem forma chiar o orchestră barocă cu instrumente de epocă. Am invitat-o pe doamna Ulrike Titze, care este concertmaestru al Orchestrei Baroce din Dresda cu o experienţă foarte vastă în a conduce şi în interpretarea istorică, şi am ajuns la cea de-a şaptea ediţie...muzicieni invitaţi din Bucureşti, Timişoara, Oradea, Cluj, Miercurea Ciuc. Aproape jumătate din membrii orchestrei sunt din Miercurea Ciuc, aici existând de atâta timp această tradiţie în muzica veche. Concertul va fi repetat sâmbătă în Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti...

Este o premieră...

...în finanţarea Institutului Cultural Român.

Ce va oferi publicului bucureştean această Orchestră Barocă a Festivalului de Muzică Veche din Miercurea Ciuc, sâmbătă 11 iulie?

Am dorit să arătăm, să ieşit ca să devină cunoscut Festivalul din Miercurea Ciuc ca un eveniment regional, şi dacă tot am intrat acum şi în această asociaţie europeană, dorim să fim cunoscuţi şi la nivel naţional, să ieşim din zona Harghitei.

Câteva detalii despre programul concertului?

Va fi un program cu precădere de muzică italiană, concerte pentru oboi, flaut drept, flaut traversier şi orchestră , un solo de teorbă. Formaţia este alcătuită din 21 de oameni, o formaţie de muzică de cameră tradiţională, caracteristică muzicii baroce.

Deci un program de concerte cu instrumente de epocă şi Orchestră Barocă a Festivalului de Muzică Veche din Miercurea Ciuc! Revenim la alţi invitaţi importanţi din programul festivalului.

Sâmbătă vor fi cu precădere formaţii din ţară, iar concertele se vor încheia cu formaţia "Musica Historica" din Budapesta, iar de la ora 22,00 sunt doi invitaţi din ansamblul "Il Giardino Armonico". Nu am reuşit să invităm toată formaţia, poate anul viitor. Tóth Mónika şi Giangiacomo Pinardi vor oferi un recital de vioară barocă, teorbă şi lăută, cu un program din barocul timpuriu italian.

Duminică vor fi concerte la Lăzarea, la Pancu, iar seara un concert cu formaţia "Lacertae" din Paris, cu un instrument mai puţin obişnuit, posibil ca acest instrument să nu existe în România. Este vorba despre serpent, asemănător tubei, cu o sonoritate gravă, un instrument care oferă ocazia interpretului să-şi arate virtuozitatea. Şirul concertelor se va încheia cu Balkan Baroque Band. Fiind vorba despre muzica italiană ca şi tematică principală a acestui festival, cu motto-ul "La bella musica italiana", nu putem încheia fără Vivaldi. Balkan Baroque Band va interpreta concerte pentru violoncel, flaut drept, vioară şi orchestră şi o simfonie. După concert va avea loc o "cântare împreună" cu toate formaţiile...

...un fel de jam session

...un fel de happening. Invităm publicul la dans. Va învăţa câteva dansuri renascentiste în curtea cetăţii. Acesta va fi adio-ul până anul viitor.

În Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc, am observat, nu doar muzica acaparează atenţia publicului. Cum altfel recreaţi o epocă, sau spiritul vechilor epoci, în spectacole de stradă, în evenimente dedicate copiilor?

Am căutat să ieşim din tradiţie, să aducem şi în stradă concertele, chiar în centrul oraşului. Am organizat câteva concerte în sate - Lăzarea şi Bancu, un concert la o cafenea. Încercăm să ducem concertele în medii mai puţin obişnuite, nu doar în sălile de concert, tocmai pentru a face evenimentul mai atrăgător pentru public. Poate că unii nu au fost niciodată la un concert şi dacă ascultă pe stradă muzica, e posibil să spună, hai să văd şi de aproape ce se întâmplă acolo.

Foarte importantă este şi Universitatea de Vară de Muzică Veche. Aţi înfiinţat-o din 2008. Cui se adresează şi ce cursuri oferă?

Vin în general copii, clasele IX-XII . Cel mai mic participant are 10 ani, dar sunt şi adulţi. Putem accepta între 50 - 60 de participanţi la acest festival pentru că orele sunt individuale. Sunt predate instrumentele specifice epocii, flaut drept, flaut traversier, clavecin, lăută, chitară barocă, canto renascentist şi baroc, instrumentele basului continuu, dar avem şi un curs de dans pentru cei care nu ştiu să cânte la nici un fel de instrument. Avem şi o noutate, în acest an am înfiinţat un curs de critică muzicală în conducerea doamnei Elena Şorban, conferenţiar universitar la Academia de Muzică din Cluj-Napoca. Dânsa îndrumă cursanţii cum să scrie critică muzicală pe tema concertelor din Festival.

Înţelegem că sunt experienţe sonore inedite din secolele XIII-XVIII. Le oferiţi publicului la Miercurea Ciuc şi, iată, şi la Bucureşti. Vă mulţumim, şi aşteptăm cu nerăbdare şi concertul Orchestrei Baroce a Festivalului de Muzică veche de la Miercurea Ciuc.