Arhivă : Interviuri Înapoi

Interviu cu Alberto Portugheis, pianistul argentinian care promovează muzica lui Dinu Lipatti

Publicat: miercuri, 21 Ianuarie 2015 , ora 15.10

Orchestra de Tineret din Leon, Spania, a realizat un concert special în 10 ianuarie 2015, unde în programul acestuia am putut găsi și un opus românesc: Simfonia Concertantă de Dinu Lipatti. Mai multe detalii despre acest eveniment am aflat de la pianistul argentinian Alberto Portugheis, organizatorul și solistul concertului, un mare admirator și promotor al muzicii lui Lipatti.


Alberto Portugheis, în 10 ianuarie ați realizat prima audiție în Spania a Simfoniei Concertante de Dinu Lipatti, cu Orchestra de Tineret din Leon. Ce ne puteți spune despre acest eveniment?

Orchestra de Tineret din Leon este o orchestră foarte nouă, care s-a format anul trecut, dar deja a ajuns la un grad de dezvoltare foarte ridicat. Cântă la un nivel excelent, beneficiind de conducerea unei dirijoare foarte talentate, care este în același timp o foarte bună violoncelistă. Numele ei este Georgina Sanchez Torres, iar managerul orchestrei este Margarita Morais, care în același timp este și președinta fundației "Euterpe", care este o fundație foarte cunoscută în Leon ce realizează o multitudine de concerte pentru tineret. De asemenea organizează și cursuri și master-classuri, cu precădere pentru pian, dar și pentru canto. În acest context, proiectul pe care l-am propus, acela de a înregistra Simfonia Concertantă, dar și Nocturna în fa diez minor op. 6 de Dinu Lipatti, a fost primit cu foarte mult entuziasm. De foarte mulți ani am o legătură foarte puternică cu muzica lui Lipatti, pentru că, în primul rând, încă din tinerețe am fost un mare admirator al lui, dar îl cunoșteam numai în calitatea sa de pianist. Mai târziu, la Geneva în Elveția, unde el a trăit și a murit, am cunoscut-o pe văduva sa, Madeleine Lipatti, Madeleine Cantacuzino fiind numele ei înainte de căsătorie. Ea era de asemenea pianistă și profesoară. Am studiat cu ea și a fost prima care mi-a arătat partiturile lui Dinu Lipatti și mi-a spus că ar face-o fericită dacă aș cânta această muzică. Evident că în momentul în care le-am văzut, le-am și adăugat repertoriului meu.

De atunci am avut varii ocazii de a interpreta câte ceva din creația compozitorului. Spre exemplu, marea Fantezie, care s-a publicat de nu foarte mulți ani, am cântat-o la Budapesta, Londra, Geneva și în țara mea, în Argentina. Simfonia Concertantă am cântat-o în primă audiție acum 10 ani în Anglia, la Londra.

Acum am avut această ocazie de a o cânta și la Leon, realizând astfel, prima audiție spaniolă a lucrării și în același timp am și înregistrat-o.


Este foarte interesant. Muzica lui Lipatti nu apare atât de des în programele orchestrelor din lume. De unde a luat naștere această pasiune de a promova-o, de a face-o cunoscută pe mapamond?

Pentru mine aceasta este misiunea muzicianului. Nu trebuie să cântăm doar muzici foarte cunoscute, ci trebuie să găsim lucrări de mare calitate, care pot fi găsite destul de greu și se aud foarte rar prin sălile de concert și să le promovăm. Pentru mine acest lucru este foarte important și e o componentă majoră a vieții mele artistice. Am făcut cercetări asupra muzicii trecutului și am descoperit o cantitate impresionantă de lucrări valoroase, dar în același timp am descoperit și creațiile unor tineri, sau mai puțin tineri, compozitori foarte talentați. Unii chiar au scris lucrări pentru mine și de fiecare dată le-am interpretat cu mare plăcere.

Multă muzică a fost uitată sau dată deoparte, din varii motive. Unele din motive politice - spre exemplu, compozitori evrei aflați în lagărele de concentrare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial au lăsat în urmă o cantitate impresionată de muzică scrisă, însă aceasta a fost pierdută tocmai datorită faptului că nu s-a dorit a fi cunoscută de către publicul larg. Puțin câte puțin această muzică începe să fie redescoperită și recompusă și astăzi se cântă. Acest lucru s-a întâmplat peste tot în lume, compozitori suprimați de diferite regimuri politice.

Acum câțiva ani am înregistrat cu disc cu muzica unei compozitoare spaniole, Elena Romeiro, care a fost eleva marelui compozitor Joaquin Turina. Ea a avut o carieră înfloritoare în anii '30, dar apoi a venit Războiul Civil, iar ea alături de soțul ei au avut o orientare politică de stânga. Acest fapt a făcut-o "inamica" lui Franco, iar în momentul în care el a venit la putere toate porțile i s-au închis și cariera ei a luat sfârșit. Toate aceste lucruri, din păcate se întâmplă în toată lumea.


Așadar misiunea interpretului este aceea de a promova creația muzicală, indiferent de culoarea politică pe care ar părea că o are compozitorul...

Da, este important. Muzica bună trebuie să fie auzită de public. Ai o mulțime de oameni însetați să audă muzică nouă bine făcută. Sunt foarte multe persoane care vin la concerte și nu este problema că s-ar plictisi de repertoriile știute, dar au un mare interes în a descoperi lucruri noi. Îmi pare că pentru acest lucru avem interpreți - oameni care să le ofere ceva nou.


Ce alte proiecte pregătiți? Știm că pe 26 ianuarie veți cânta la Londra din nou Nocturna op.6 de Dinu Lipatti, în afară de acest concert?

Da, pe 26 ianuarie o cânt la Londra într-o biserică ce se cheamă St. James's, pe celebra stradă Picadilly, în fața Academiei Regale de Arte. Aici cânt Nocturna, apoi am mai multe proiecte. Voi avea mai multe concerte londoneze, apoi vreau să mai fac un disc pe care să includ Fantezia lui Lipatti. Și sperăm să realizăm cu Orchestra de Tineret din Leon concerte la Londra și Madrid și să ajungem și la București. Acesta este visul meu.

Am fost de multe ori în România și am cântat de multe ori, inclusiv în Ateneu, când m-a invitat Mihai Brediceanu și am fost cam în toată țara. Tatăl meu s-a născut în România, la Călărași, iar acest fapt mă apropie și mai mult de arta și cultura românească.


Interviu realizat de Radu Mihalache