Un dar de Crăciun pe care Radio România vi-l oferă în seara zilei de 20 decembrie. Trei interprete de origine română - soprana Elena Moşuc, mezzosoprana Ruxandra Donose şi soprana Laura Tătulescu - se vor afla pe scena Studioului Mihail Jora în compania Corului Academic Radio, Orchestrei Naţionale Radio şi a dirijorului David Crescenzi. Vor fi interpretate bijuterii muzicale semnate de mari creatori ai tuturor timpurilor.

*

Interviu cu soprana Elena Moşuc

Doamnă Elena Moşuc, fiţi binevenită în România. Iată o reîntâlnire cu publicul bucureştean, în studioul Mihail Jora al Societăţii Române de Radiodifuziune. Vă veţi afla pe podiumul de concert alături de încă două prietene ale dumneavoastră, Ruxandra Donose şi Laura Tătulescu. Cu ce gânduri?

Sunt foarte fericită că revin la Bucureşti, după o absenţă de câţiva ani şi sunt bucuroasă că am ocazia să cânt din nou cu Ruxandra Donose, cu care am cântat în 2007, Anna Bolena, la Viena, pe Laura o cunosc, dar nu am cântat încă cu dânsa. Cred că va fi un concert frumos, interesant şi revin cu mare plăcere pentru publicul bucureştean care ştiu că mă iubeşte.

Cu doar câteva zile în urmă, aţi lansat un disc care vă este foarte drag, un disc intitulat Eroine donizettiene. Acesta este un vis al dumneavoastră împlinit şi ce va mai urma pe această linie?

Donizetti am cântat încă de la începutul carierei, începând cu Lucia de Lamermoor. Am interpretat şi alte roluri, precum Maria Stuarda, Anna Bolena, Lucrezia Borgia şi m-am gândit că ar fi momentul potrivit să imortalizez pe un disc cele mai dragi arii ale mele în care mă simt foarte bine - belcanto este, zic eu, perfect pentru vocea mea - şi ar fi fost păcat să nu realizez aceste înregistrări la care am visat de mult. Am avut ocazia să lucrez în 2002, la Verona, la Teatro Filarmonico, cu maestrul Ivo Lipanovici, cu care m-am înţeles foarte bine în acea producţie. Acum câţiva ani am făcut câteva concerte cu dumnealui în Zagreb şi m-am gândit că ar fi bine dacă există posibilitatea să facem nişte înregistrări. El m-a ajutat în acest proiect, a vorbit cu directoarea departamentului muzical de la Radioteleviziunea din Zagreb şi aşa s-a putut realiza proiectul. Acum s-a finalizat cu acest disc, care a fost lansat de Sony şi sunt mândră că am reuşit să realizez acest lucru la o casă de discuri aşa de importantă.

Mai aveţi alte proiecte de înregistrare, alte visuri pe care aţi dori să le editaţi pe disc?

Multe sunt, dar Sony ne-a dat ideea de a face înregistrări cu arii de Meyerbeer, pentru că la anul va fi anul Meyerbeer, Giacomo Meyerbeer. Sunt arii foarte, foarte grele şi asta mă tentează, pentru că întotdeauna m-a tentat ceea ce este mai dificil. Să vedem, acum tot cu Ivo Lipanovici la Zagreb vom realiza acest proiect şi să sperăm că se va finaliza cu bine la anul.

Început de ianuarie, cu ce proiecte doamnă Elena Moşuc?

Pe 7 ianuarie vom face lansarea discului la Zurich, într-o serată muzicală, în care voi cânta câteva arii înregistrate pe disc. Apoi pe 18 ianuarie, chiar de ziua mea, voi veni la Bucureşti şi voi cânta o Traviată şi la sfârşitul lunii voi fi la Moscova, pentru un concert cu arii, la Sala Ceaikovski. Acolo chiar mi-am dorit de mult timp să ajung şi iată că s-a ivit ocazia. În timpul anului sunt destule proiecte cu Turandot, Boheme, Traviata, Carmen. Acum două săptămâni am primit o ofertă interesantă pentru o nouă operă de Donizetti concertant, Caterina Cornaro, e mai puţin cunoscută, nu prea se joacă şi este destul de tentantă invitaţia, Traviata la Barcelona şi voi încheia la Zurich în decembrie, cu Luisa Miller de Verdi.

Stimată doamnă Elena Moşuc, fiţi binevenită în Bucureşti, vă aşteptăm cu tot dragul să ne încântaţi.

*

Interviu cu mezzosoprana Ruxandra Donose

Ruxandra Donose, peste numai câteva zile te vei afla în Bucureşti, în compania unor prietene. Aşadar, trei fete foarte frumoase, dar trei mari cântăreţe. Acesta este lucrul cel mai important. Te vei afla alături de Elena Moşuc şi Laura Tătulescu, dar iată că în această săptămână ai fost invitată la Berlin, în cadrul unui concert dedicat zilei României. Cum a fost?

A fost o seară minunată, pentru că sala Filarmonicii din Berlin, care este o sală foarte mare, 2300-2400 de locuri a fost plină cu oameni veniţi la această sărbătoare a muzicii, iar pe scenă s-au aflat trei solişti români. Am interpretat atât piese din repertoriul internaţional, cât şi orchestra a interpretat o Rapsodie de Enescu. A fost ceva foarte frumos, să ne adunăm, atât români, cât şi cetăţeni ai lumii, ai Berlinului, pentru a sărbători România.

A fost un concert emoţionant. Iată, aşadar, te vei afla la Bucureşti, într-un alt dialog, după cum spuneam, cu încă două artiste din România, care şi ele se află pe marile scene. Dar, Ruxandra Donose, ce v-a urma după această apariţie la Bucureşti, de care, cred că te bucuri?

Mă bucur, cu atât mai mult, cu cât mă aflu la al treilea an al acestui concert devenit, iată, aproape o tradiţie, înainte de Crăciun, o seară cu mari arii şi duete din opere, cu cântăreţe românce, care se bucură de succes în lume şi cu siguranţă va fi o seară foarte frumoasă. După aceea, mai am o revenire la Bucureşti, în luna ianuarie, cu un alt proiect care, iată se repetă, al treilea an, o operă în concert, la Sala Radio. Este vorba de această dată de Ariadne auf Naxos, Ariadne la Naxos de Richard Strauss şi în acest caz, deci o operă mai puţin reprezentată pe scenele României. Anul trecut am avut Werther de Massenet, acum doi ani a fost Copilul şi vrăjile şi Ora spaniolă de Ravel. Este un proiect care mă bucură foarte mult, pentru că, pe lângă faptul că este o operă extraordinară, iar rolul pe care îl cânt acolo este unul dintre rolurile mele preferate în absolut, compozitorul. Este şi o operă în care voi reveni mai târziu în această stagiune, la opera Covent Garden de la Londra. După această operă în concert la Radio, va începe pentru mine un an foarte plin cu multe concerte, turnee, la Berlin, la Geneva, la Bruxelles, la Viena, la Londra, concerte cu Berlioz - Moartea Cleopatrei, cu Le nuit de tete tot de Berlioz, Damnation lui Faust, din nou. Ca şi operă, Ariadne la Naxos - la Covent Garden, La Grande-Duchesse de Gerolstein - la Geneva, Semiramidade Rossini - la Lyon şi la Paris. Deci urmează un an plin, ca de obicei aş spune, dar cu proiecte foarte frumoase.

Un moment de răgaz ai mai avea pentru recitaluri?

Am câteva momente de răgaz, în care deja plănuiesc recitaluri.

Dar înregistrări?

Trebuie să apară zilele astea o înregistrare a operei Tamerlano de Handel, pe care am făcut-o deja, în anul care se încheie acum, la casa de discuri Decca. În afară de asta, în viitor îmi propun să fac într-adevăr ceva mai multe înregistrări decât am reuşit până acum, deşi până acum au ieşit destul de multe. În acest an, de curând a ieşit şi o înregistrare a operei Cenuşăreasa de Rossini, Cenuşăreasa de la Glyndebourne, care a apărut deja şi pe DVD, dar varianta de pe CD este o alta decât cea de pe DVD, trebuie să o spun. S-a petrecut în alt an, este o înregistrare live şi are în celelalte roluri o altă distribuţie decât cea care se află pe DVD. Este un CD foarte reuşit şi pentru faptul că este preluat live dintr-un spectacol, are o atmosferă cu totul deosebită.

Ruxandra Donose, îţi mulţumim pentru darurile de Crăciun pe care ni le faci.

Şi eu mă bucur foarte mult că pot să fac aceste daruri. Sunt şi pentru mine nişte bucurii la fel de mari.

*

Interviu cu soprana Laura Tătulescu

Laura Tătulescu îţi spunem bun venit în România! După o perioadă în care ai avut nenumărate opere interesante, nenumărate debuturi, ai avut o vară extrem de agitată şi ne bucurăm foarte mult că în aceste zile te afli la Bucureşti, alături de prietenele tale, soprana Elena Moşuc şi mezzosoprana Ruxandra Donose. Ce înseamnă pentru tine acest concert, acest trio pe care-l veţi face pe scena Societăţii Române de Radiodifuziune?

În primul rând este un debut. N-am mai cântat pe scena mare a Radiodifuziunii. Mă bucur enorm de mult de companie. Pe Ruxandra am cunoscut-o, şi pe Lili le-am cunoscut nu în România, ci în străinătate, unde am fost în Viena, la Los Angeles, cu Ruxandra. Ne-am întâlnit de câteva ori a fost foarte frumos şi foarte plăcut şi ele sunt superbe artiste. Mă bucur că pot să împart scena cu ele acum, mă bucur de colaborarea cu David Crescenzi, cu care am cântat şi la Bucureşti şi la Timişoara şi mă bucur să fiu acasă.

Dar în tolba ta, Laura Tătulescu se află foarte multe lucruri interesante. Dacă ai dori să ne punctezi câteva dintre realizările să spunem, ale acestei veri şi ale acestei toamne.

Aş vrea să spun de la începutul stagiunii trecute, pe care am început-o cu debut la Carnegie Hall, în recital, împreună cu alţi doi artişti români, Vlad Iftinca şi Matei Varga, pianişti de un superb nivel, apoi am fost la Edinburg, pentru Cosi fan tutte, în concert, sub bagheta maestrului Robin Ticciati, apoi am avut spectacole la Munchen, apoi am fost la Budapesta, pentru Nunta lui Figaro, sub bagheta maestrului Ivan Fisher, apoi din nou la Munchen, apoi am plecat pentru trei luni Glyndebourne, unde am avut 17 spectacole cu Nunta lui Figaro sub bagheta maestrului Jeremy Rohrer, după care am fost la New York, tot pentru Nunta lui Figaro, la Lincoln Center, sub bagheta maestrului Ivan Fisher, apoi la Berlin, tot pentru Nunta lui Figaro, sub bagheta maestrului Ivan Fisher. Apoi am început stagiunea imediat aici, cu Don Giovanni, apoi în rolul titular în L'enfant et les sortilege, apoi Cossi fan tutte, Despina, Flautul fermecat şi Premiere de Frau ohne Schatten, sub bagheta directorului nostru muzical, Kirill Petrenko.

După ce îţi vei încărca bateriile aici, în Bucureşti, alături de publicul din România, dar şi de familia ta, care sunt câteva dintre reperele părţii a doua a stagiunii 2013-2014?

Pregătesc două recitaluri în Munchen, cu trio, vioară, pian şi violoncel, unde vom face lieduri de Beethoven, Haydn, Wolf şi Blacher - o piesă foarte interesantă pentru vioară solo şi sopran. La Leipzig, în aprilie, pentru două piese vocal simfonice de Debussy, Le Martyre de Saint Sebastian şi La damoiselle élue sub bagheta maestrului James Gaffigan, la Gewandhaus, Leipzig. Apoi voi fi aici, în Munchen, pentru spectacolele de Boema, apoi voi fi în America, pentru debutul meu şi pentru premiera de Don Pasquale, la Santa Fe, în America.

Laura, îţi mulţumim foarte mult pentru toate acestea şi mai ales pentru că te afli în România, în aceste zile, de ce nu am putea spune, chiar un cadou de Crăciun.

Mă bucur să fiu aici. Este un cadou pentru mine şi revin de fiecare dată acasă cu bucurie, chiar dacă nu se întâmplă des.