Printre aceste evenimente se numără și concertul susținut de invitații speciali ai ediției, Cvartetul Leonkoro, programat pentru 9 august, ora 19:00, la Sala Auditorium Maximum a Colegiului Academic. Concertul este organizat în parteneriat cu Filarmonica de Stat "Transilvania".

Fondat la Berlin în 2019, Cvartetul Leonkoro este alcătuit din frații Jonathan și Lukas Schwarz la vioara I și violoncel, alături de Amelie Wallner la vioara a II-a și Mayu Konoe la violă. Numele formației provine din esperanto - "leonkoro" însemnând inimă de leu - și face aluzie la cartea pentru copii a lui Astrid Lindgren, în care legătura dintre doi frați este plasată într-un context marcat de pierdere, speranță și consolare. Această alegere simbolică reflectă temele recurente din repertoriul cvartetului de coarde. Criticul de la Frankfurter Allgemeine Zeitung remarcă: "Cvartetul Leonkoro (...) are o prezență scenică extraordinară, strălucește prin interpretare, își asumă riscuri artistice și impresionează prin sensibilitatea profundă față de specificul fiecărei piese."

Ansamblul a fost deja distins cu numeroase premii prestigioase, consolidându-și rapid locul printre cele mai celebre ansambluri camerale ale generației lor. În 2022, Cvartetul Leonkoro a obținut multiple distincții la Concursul internațional de cvartet de coarde desfășurat la Wigmore Hall din Londra, precum și premiul I la Concursul internațional de cvartet de coarde de la Bordeaux. Între 2022-2024, a fost selectat în prestigiosul program BBC Radio 3 New Generation Artists. În martie 2024, a primit Premiul pentru tinere talente din partea Concertgebouw Amsterdam, iar la începutul stagiunii 2024/2025, a fost laureat cu Premiul pentru ansamblu al Festspiele Mecklenburg-Vorpommern. Cvartetul Leonkoro a urcat deja pe unele dintre cele mai importante scene europene și se pregătește în prezent pentru primul turneu în America de Nord, cu concerte în New York City, Boston, Montreal, Chicago, Houston și San Francisco.

Nu numai prestația formației, ci și instrumentele lor sunt demne de remarcat: Jonathan Schwarz cântă la o vioară JB Guadagnini (1759/60), împrumutată cu generozitate de la Charitable Trust. Amelie Wallner cântă la o vioară Vicenzo Postiglione, oferită cu generozitate de un donator privat. Mayu Konoe cântă la o violă de Lorenzo Storioni, oferită cu generozitate tot de un sponsor privat, iar Lukas Schwarz cântă la un violoncel Carlo Tononi, Veneția (aprox. 1720), împrumutat de Beares International Violin Society.

Concertul din 9 august va include lucrări de Henriëtte Bosmans, Wolfgang Amadeus Mozart și Felix Mendelssohn-Bartholdy. Publicul va regăsi în program notele semnate de muzicologul Tatiana Oltean, din care redăm mai jos câteva fragmente relevante:

"Pianistă şi compozitoare olandeză, Henriëtte Bosmans (1895-1952) este un nume care câștigă tot mai multă vizibilitate azi în programele de concert ale repertoriului muzicii de cameră al primei jumătăți a secolului trecut. Stilul său componistic este unul de largă respirație romantică târzie, dublat de instrumentație și armonie rafinate, eterice, de sorginte impresionistă. Cvartetul de coarde al Henriëttei Bosmans, unica lucrare dedicată acestui ansamblu cameral din creația sa, se articulează în trei părți: Allegro molto moderato - Lento - Allegro molto și a fost finalizat în anul 1927. Lucrarea marchează un punct de cotitură al parcursului ei stilistic dinspre limbajul romantic târziu, spre sonorități impresioniste și neoclasice. Partea 1, Allegro molto moderato, este structurată în două secțiuni complementare: prima, evocativă și visătoare, iar a doua, mai cinetică și mai incisivă, prelucrând materiale motivice înrudite. În partea a doua, Lento, armoniile creează un fundal aerat pentru parcursul melodic ce trece de la un instrument la altul. Ultima parte, Allegro molto, cu scriitură densă, alternată cu unisonuri și mixturări, rezultă într-un final cu o forță expresivă aproape rogozivă."

"Cvartetul de coarde nr. 23 in Fa major, K 590, de Wolfgang Amadeus Mozart (1956-1791), este ultimul cvartet al compozitorului (1790). Partea I, Allegro moderato, în formă de sonată, debutează cu un convingător tutti în unison, parcă descriind un anti-motiv rachetă, cu traseu melodic descendent, iar dezvoltarea surprinde ascultătorul prin intenția inițială de a prelucra tema a doua, pentru a reveni apoi fulgerător, ca o «răzgândire», la prelucrarea temei întâi. Partea a doua, Andante, conține un profil ritmic inițial voit ambiguu și un joc de accente, care lasă publicul să presupună măsura de trei pătrimi, pentru a constata ulterior că este de fapt una de șase optimi. Menuetul reia incipitul temei din partea întâi, accentuând asimetria acelei părți pe fondul condimentelor cromatice din ce în ce mai frecvente, rezultând într-un menuet dansant, dar nedansabil. Partea a patra, Allegro, se întoarce docil la regulile cvadraturii clasice, dar furnizează alte surprize, prin pauze neașteptate și modulații imprevizibile, într-o atmosferă rustică mai rar întâlnită la Mozart, ci mai degrabă tipică lui Haydn. Împreună cu alte caracteristici de stil care duc cu gândul la colegul și prietenul compozitor, acest cvartet poate fi considerat drept «al șaptelea cvartet haydnian» al lui Mozart."

"Cvartetul de coarde nr. 4, în mi minor, op. 44, nr. 2, MWV R 26, de Felix Mendelssohn-Bartholdy (1809-1847), este al doilea dintre cele trei Cvartete op. 44, compuse în perioada 1837-1838 și dedicate Prințului moștenitor al Suediei, devenit ulterior regele Oskar I. Lucrarea reprezintă perioada de maturitate a compozitorului și preia arhitectura romantică, cu partea lentă ca parte a treia, precedată de Scherzo. În pofida faptului că a fost compus în perioada lunii de miere în urma căsătoriei cu Cécile, cvartetul nu este unul senin, exaltant, decât în părțile mediane, păstrând atmosfera mai degrabă sobră, cu accente dramatice, în celelalte două părți. Față de cvartetele timpurii, stilul matur al compozitorului se remarcă în melodicitatea mai sinuoasă, de largă respirație, și mai ales în densitatea contrapunctică și în planul tonal al celor patru părți (mi minor - Mi major - Sol major - mi minor) care îl plasează pe Mendelssohn ca pe o solidă punte de legătură stilistică între Beethoven și Brahms."

Accesul la concertul este liber, la fel ca la toate evenimentele din cadrul seriei de concerte. Este posibilă și participarea în mod pasiv la cursurile de măiestrie organizate la Academia Națională de Muzică "Gheorghe Dima", iar cei interesați sunt rugați să se înregistreze în fiecare zi la info point, în holul sălii Studio.