Începând din 28 ianuarie 2025, basul Alexander Köpeczi evoluează într-o serie de spectacole cu Aida de Giuseppe Verdi, pe scena Operei Regale din Londra, următoarele reprezentaţii urmând să se desfășoare în 6, 9 şi 12 februarie. Înaintea primului spectacol, Alexander Köpeczi a stat de vorbă cu colega noastră, Ioana Țintea.

Alexander Kopeczi, în decembrie anul trecut ați interpretat rolul regelui Egiptului din "Aida" de Verdi la Opera Bavareză de stat din Munchen. În 28 ianuarie anul acesta veți da viață personajului Ramfis, pe scena operei regale Covent Garden din Londra. Din punct de vedere vocal, cum resimțiți această tranziție dintre cele două roluri din aceeași operă?

Este o întrebare foarte bună. Sunt două caractere diferite. Vocal trebuie ilustrat în mod diferit. Regele are un caracter mult mai tăios, fără pic de negociere în problemele statului. Aceasta trebuie să se regăsească atât în tehnica vocală cât și în caracterul vocii pe care îl formez, însemnând o voce un pic mai robustă, mai tăioasă, mai neagră, în schimb la Ramfis trebuie să fie mai multe culori, o voce mai rotundă, o cantilenă mult mai bine sculptată, legato, muzicalitate. Practic, este un pas înainte, dacă poți să faci Ramfis după rege. Am făcut regele și la Budapesta, și la Munchen, așa cum ați zis. Am debutat cu Ramfis în mai 2023 la Munchen, am făcut 11 spectacole, iar acum vine rândul Londrei cu același rol.

Ce moment din interpretarea rolului Ramfis îl găsiți esențial în construcția personajului? Aveți vreo scenă preferată, fie din punct de vedere vocal, fie din cel dramatic?

Toate scenele lui sunt destul de descriptive. Este o entitate spirituală. În această producție a lui Robert Carsen este făcut în jurul unui stat foarte mare, se compară practic cu cele mai mari state și cu problemele care apar, este de actualitate. Eu sunt un fel de general, ilustrez pe scenă în mod ideologic drumul statului și tot ceea ce înseamnă conducerea unui stat și spiritual, dar mai mult administrativ-militar.

Să înțeleg că montarea este una care se încadrează în tiparele moderne?

Da.

Sunteți apreciat de critica de specialitate pentru timbrul dumneavoastră întunecat și plin de armonice, atribute specifice liricii verdiene. Cosiderați că muzica lui Verdi este una aproape de sufletul dumneavoastră?

Da, fiindcă de muzica lui Giuseppe Verdi, oricine poate cumva să se relateze, să simtă ceva comun, ori din viața lui, ori din trăirile personajelor lui Verdi sau din toate aceste situații, librete, povești de dragoste. Întotdeauna este în jurul iubirii, a răzbunării și a morții. Normal acolo este și spiritualitatea undeva, dar de obicei despre asta este vorba.

Cum descrieți colaborarea cu dirijorul Daniel Oren și cu partenerii de scenă?

Maestrul Oren este unul dintre marii maeștri verdieni ai dirijatului operei lirice mondiale. Este un om extraordinar, atât din punct de vedere personal, nu mai vorbesc profesional. Numai simpla lui prezență are o carismă absolut ieșită din comun și captează atât atenția orchestrei, cât și a soliștilor. Marele atribut al maestrului este că poate să creeze o atmosferă incredibil de intimă, anumite momente ale operei, cât și absolut spectaculos și briliant în alte momente, ca și în marșul triumfal sau prima scenă a regelui. Este un om care are toate culorile sub baghetă.

Ce alte proiecte aveți în viitorul apropiat?

În viitorul apropiat să debutez la Atlanta, la sfârșit de aprilie. Va fi debutul meu american, o să interprez dragonul Fafner din "Siegfried", deci o să fie și debut de rol, debut american, cât și debut de operă Atlanta, după care o să vină marele debut la Met (Opera "Metropolitan" din New York) pe 25 mai, cu La Boheme - Colline. Sunt foarte norocos să fiu în rândul colegilor mei foarte dragi mie și prietenilor, Judith Kutasi, care are acum un triumf extraordinar la Met cu deschidere de stagiune, cu Aida și Amneris. Înainte de asta a fost colegul și prietenul meu Bogdan Taloș, care a făcut debutul la Met în noiembrie. Este acolo și Adela Zaharia care a debutat acum la Met în Musetta și rândul meu va fi în mai.