Într-un an Chopin este cât se poate de firesc să auzim mult mai des sonorităţi chopiniene. Este unul dintre motivele pentru care plasăm la începutul şirului de şapte zile un album Chopin. Cel de-a doilea motiv este legat de interpret. Numele pianistului Nikolai Lugansky atrage atenţia şi reprezintă garanţia valorii.

Într-un spaţiu adesea îndelung comentat, interpretările lui Nikolai Lugansky solicită o atenţie specială datorită registrului emoţional şi a ascuţitei sensibilităţi. Un pianist în a cărui interpretare descoperi un veritabil simţ muzical dublat de o tehnică fenomenală. scria Geoffrey Norris în Daily Telegraph în 20 aprilie 2002.

Aceste rânduri reprezintă punctul de plecare în călătoria sonoră în care ne invită pianistul Nikolai Lugansky. Un album Chopin lansat în 2002 ce cuprinde Baladele a treia şi a patra , trei nocturne şi cele 24 de preludii op 28.

În varianta pianistului rus forma şi proporţiile sunt foarte fin măsurate. Rar întâlneşti adunate laolaltă atâtea date care să conducă spre acea stare care este caracteristică unei creaţii. Sunteţi sau nu iubitori ai paginilor lui Chopin, sunt convinsă că ascultând albumul lui Nikolai Lugansky nu veţi putea să nu admiraţi expresivitatea, virtuozitatea şi valoarea artistică.

Interpretarea lui Lugansky combină lirismul fluid cu dinamismul, ambele căpătând expresivitate maximă ce vine din interior. Sunt alte câteva cuvinte din acelaşi articol semnat Geoffrey Norris în Daily Telegraph.

Nu mai este o surpriză pentru nimeni faptul că Nikolai Lugansky este considerat unul dintre pianiştii noii gereraţii de interpreţi ruşi de mare valoare. Seria de premii câştigate începând din 1988, numărul mare de orchestre importante alături de care a cântat, dar şi numele celor mai cunoscuţi dirijori ai lumii reprezintă suficiente motive de recunoaştere a valorii sale.

Claudio Arrau menţiona că altădată pianiştii se împărţeau în doar două categorii: cei care cântau doar Chopin şi cei care nu cântau deloc Chopin. Dacă Lugansky ar fi trebuit să interpreteze doar pagini chopiniene ar fi impus o lume... a sa, în care firul conducător este dat de coerenţa sa interioară. Parcursul pe care îl propune în acest album pianistul rus alătură Baladei nr 3 şi celor trei Nocturne, Balada a patra op 52 şi cele 24 de preludii op 28. S-a neglijat de cele mai multe ori structura construită de Chopin în cele 24 de Preludii, ele fiind interpretate separat. De data aceasta Lugansky le aşează unul după celălalt asemeni unor nestemate care se înşiruie pe un fir.

Departe de a fi doar simple momente ce pregătesc o altă lucrare mai amplă, asemeni preludiilor lui Bach sau de a fi momentul de pregătire, de încălzire înainte de a aborda partituri mai pretenţioase, Preludiile lui Chopin sunt construite asemeni unor fantezii, fiecare cu personalitatea sa, fiecare aducând o stare.Un amestec de culoare, când expansive, când reflexive, fiecare generând o lume. Un amestec de prospeţime, echilibru şi intuiţie matură... acestea sunt cele 24 de preludii oferite de Nikolai Lugansky.