Arhivă : Evenimentele săptămânii Înapoi

Filarmonica berlineză condusă de Kirill Petrenko - eveniment live, vineri 28 ianuarie, ora 21.00

Publicat: miercuri, 26 Ianuarie 2022 , ora 8.19

De un cadou neprețuit vom avea parte ȋn această săptămână, cadoul oferit de "cea mai bună orchestră din lume", sintagmă unanim ȋmpărtășită de cronicari, comentatori și public, ȋn ceea ce privește Orchestra Filarmonicii din Berlin, care a acceptat ca simfonicul susținut acasă la Berlin - ȋn 28 ianuarie - să fie transmis ȋn direct prin Uniunea Europeană de Radio, prin urmare și de Radio România Muzical. Este o ocazie rară să ne conectăm live cu arta acestui celebrissim ansamblu aflat pentru a treia stagiune la rând sub conducerea lui Kirill Petrenko - director artistic și dirijor principal.

Născut ȋn Siberia, ȋntr-o familie de muzicieni, cu un tată violonist ce a văzut lumina zilei ȋn Ucraina, Kirill Petrenko emigrează ȋn 1990 ȋn Austria. Studiază dirijatul la Viena, unde rămâne asistent la "Volksoper". Ȋnaine de a ȋmplini 30 de ani este numit director muzical la Teatrul de Operă din Meiningen. Și-a câștigat notorietatea la Opera Comică din Berlin (2002-2007) și la Festivalul Richard Wagner de la Bayreuth. Ȋntre 2013-2021 a fost director muzical la Opera de Stat Bavareză. Este considerat "unul dintre cei mai mari dirijori ai timpului nostru" și invitat pretutindeni.

Kirill Petrenko are multe preferințe repertoriale și indubitabil, muzica modernă și contemporană reprezintă o latură consistentă pentru activitatea sa dirijorală. De aceea, simfonicul transmis ȋn direct se deschide cu Photoptosis, preludiu pentru orchestră (1968) de Bernd Alois Zimmermann, lucrare inspirată dintr-o frescă de un albastru impresionant a lui Yves Klein. Culoarea capătă ȋn mâinile compozitorului tensiuni și fragilități de o mare putere de persuasiune. De o cu totul altă factură este Simfonia nr. 1 (1941-1948) de Witold Lutoslawki, o partitură neoclasică cu puternice influențe din lumea lui Stravinski și Prokofiev.

Programul se ȋncheie cu Simfonia a II-a op 73 ȋn Re major de Johannes Brahms, despre care marele romantic spunea cu ironie că e mai mult o "simfoniettă, cu melancolii atât de puternice, ȋncât partitura ar trebui editată ȋntr-un cadru negru"! Sunt convinsă că vom asista la o versiune memorabilă, Kiril Petrenko, maestrul detaliilor imprevizibile și minunata orchestră berlineză garantează evenimentul.


Monica Cengher