Arhivă : Evenimentele săptămânii Înapoi
Muzica primei jumătăți a secolului XX și un dialog al generațiilor interpretative
Două personaje din generații diferite sunt în prim plan pe afișul concertului din 9 februarie al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Stuttgart, la Beethovensaal, în complexul Liederhalle; cei doi protagoniști au și un alt background - fapt care nu se explică numai prin faptul că s-au născut pe continente diferite...
Tânărul dirijor Lorenzo Viotti va împlini în miez de martie 28 de ani dar cartea sa de vizită este deja destul de bogată în colaborări din ce în ce mai prestigioase. In 2015 a câștigat Concursul de dirijat organizat de Festivalul de la Salzburg, succes ce se adaugă celor obținute la competiții internaționale de profil din Spania și Germania. Născut la Lausanne, fiul dirijorului Marcello Viotti a studiat pianul, apoi canto și percuție la Lyon, iar pregătirea dirijorală a continuat-o la Viena și la Weimar, la Universitatea de Muzică ce poartă numele lui Franz Liszt. A acumulat experiențe și în calitate de percuționist în câteva colective simfonice faimoase (printre care în biografia sa figurează și Filarmonica din Viena) iar repertoriul său ca șef de orchestră s-a diversificat și în domeniul teatrului liric, numele său figurând pe afișele de la Teatre Chatelet din Paris, La Fenice din Veneția, Semperoper din Dresda, la operele din Stuttgart sau Klagenfurt. Și în această direcție Lorenzo Viotti a fost distins cu "Newcomers award" la ediție din 2017 Cronicile au menționat și excelentele sale prestații dirijorale în 2016, atunci când a înlocuit - în foarte scurt timp - titularii podiumului la Concertgebouw din Amsterdam, la Festivalul de la Verbier sau la Orchestra Simfonică din Viena ; de altfel, în acel an a debutat și pe afișul Festivalului de la Salzburg - cu ansamblul simfonic al Radiodifuziunii Austriece, revenind apoi la conducerea Cameratei Salzburg, alături de care va apărea din nou și în acest an.
Numele violonistului Gil Shaham este deja unul proeminent al vieții muzicale actuale. La cei 47 de ani pe care îi împlinește în 19 februarie are deja o carieră solistică de… peste trei decenii și jumătate! Fiu al unui renumit profesor și cercetător în domeniul astrofizicii (mama sa având și ea un doctorat în genetică), Gil Shaham s-a născut pe teritoriul Statelor Unite, familia întorcându-se în Israel pe când el avea doi ani. La șapte ani a început studiul violinei iar la 10 debuta deja solist al Orchestrei Simfonice din Ierusalim, în anul următor concertând sub bagheta lui Zubin Mehta! Bursier la Julliard de la 11 ani, Gil Shaham a absolvit și Columbia University iar cariera sa a fost impulsionată de succesul obținut la 18 ani - când l-a înlocuit pe Itzhak Perlman la Londra, într-un marathon cu trei seri în care interpreta câte două concerte la Royal Festival Hall iar presa scria atunci că "S-a născut o nouă stea" a violonisticii! Premiul international oferit de Accademia Chigiana din Siena (1992( și Avery Fisher Career Grant (1990) în Statele Unite au punctat alte repere ale unei ascensiuni interpretative remarcabile, alături de cele mai renumite orchestre din lume iar zeci de albume îl au ca solist pe Gil Shaham în pagini camerale sau concertante, multe dintre ele fiind distinse cu premii dintre cele mai prestigioase.
In ultima perioadă violonistul și-a restrâns agenda de concerte la aproximativ 50 de apariții pe afișele din întreaga lume, ceea ce face ca astfel de evenimente să fie cu atât mai mult "vânate" de public. In 9 februarie, la Radio România Muzical, aveți ocazia de a-l asculta pe Gil Shaham în Concertul pentru vioară de Erich Korngold, un opus despre care autorul său glumea spunând că dificultatea tehnică solicită un... Paganini iar lirismul liniilor ar avea nevoie de un...Caruso! Gil Shaham a înregistrat încă din 1994 această lucrare, alături de Andre Previn și Orchestra Simfonică din Londra. LIVE de la Stuttgart, strălucitorul opus îl are ca dirijor pe tânărul Lorenzo Viotti, la conducerea Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din acest oraș german, într-un program cu pagini ale impresionismului francez - Marea și o mică surpriză...Clair de lune de Claude Debussy, iar în final - versiunea din 1919 a Suitei de balet Pasărea de foc de Igor Stravinski.
Un veritabil spectacol al imaginilor sonore se anunță la Scena europeană în 9 februarie,în direct de la Stuttgart, de la ora 21.