Simfonia nr. 2 în do minor, Die Auferstehung de Gustav Mahler

Vineri, 5 aprilie 2024, ora 19, Abonament 20

Colegiul Academic

Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat "Transilvania"

Valentin Uryupin dirijor

Diana Ţugui soprană

Anastasia Lepeşinskaia mezzosoprană

Cornel Groza dirijorul corului

Gustav Mahler

Simfonia nr. 2 în do minor, Die Auferstehung

Filarmonica de Stat "Transilvania" vă invită, vineri, 5 aprilie 2024, ora 19.00, la o seară vocal-simfonică, în care Corul și Orchestra Filarmonicii vor interpreta Simfonia nr. 2 în do minor, Die Auferstehung, de Gustav Mahler, alături de solistele Diana Țugui (soprană) și Anastasia Lepeşinskaia (mezzosoprană), sub bagheta dirijorului ucrainean Valentin Uryupin.

Concertul va avea loc la Colegiul Academic.

Despre lucrare

În perioada în care era asistentul celebrului dirijor Arthur Nikisch la Leipzig, Mahler și-a compus prima simfonie. Imediat după finalizarea ei, a început să scrie muzica ce a devenit, după câțiva ani de dificile încercări, Simfonia a II-a, lucrare care l-a propulsat definitiv pe orbita marilor simfoniști ai istoriei muzicii.

Într-o primă fază, în august 1888 - Mahler se pregătea pentru noul post de director al Operei din Budapesta - a compus o secțiune simfonică, pe care a intitulat-o Todtenfeier și care era, după mărturiile compozitorului, o continuare a programului imaginat în Simfonia I, reprezentând funeraliile eroului portretizat aici. De-abia un an mai târziu, în noiembrie 1889, a început partea lentă, însă a fost nevoie de o perioadă și mai lungă pentru a o termina și a concepe restul de trei secțiuni. În tot acest timp, Mahler a activat la Hamburg, pentru ca, în 1897, să accepte marea provocare de a conduce Opera din Viena.

În iulie 1893, Todtenfeier, secţiunea Andante începută la Budapesta și un scherzo aveau să devină primele trei părți ale Simfoniei a II-a. Cronologic, aceasta se înscrie în perioada Wunderhorn, adică în anii în care Mahler a compus lieduri bazate pe versurile din culegerea de poezii populare Des Knaben Wunderhorn (Cornul magic al băiatului). Unele dintre acestea au devenit, mai apoi, germenii materialelor muzicale din Simfoniile II-IV. Scherzoul, de pildă, este o extindere a liedului, finalizat cu doar o săptămână mai devreme.

În aceeași lună, Mahler a compus un nou lied Wunderhorn, respectiv Urlicht, pe care, ulterior, l-a încorporat ân Simfonie. Textul, cântat de mezzosoprană, este expresia credinței și realizează o foarte eficientă tranziție de la ceea ce Mahler numea secțiunile "narative" ale simfoniei la cele "dramatice". Potrivit prietenului lui Mahler, compozitorul ceh Josef Bohuslav Foerster, liedul ar fi fost introdus doar după terminarea ultimei părți, ca tranziție între primele trei părți instrumentale și finalul coral.

Partea a patra reprezintă o imagine spirituală complet diferită față de cea precedentă. Urlicht este o odă de o frumusețe profundă, care anunță speranța din final. Ultima secțiune debutează cu un strigăt de disperare pentru condiția umanității, care face loc imediat unei lungi evocări a naturii și chemării trompetei care ridică morții. Marșul, tipic pentru Mahler, care urmează, este dizolvat apoi în coralul Aufersteh'n și ân concluzia triumfală.

În ciuda conotațiilor pe care titlul lucrării, Die Auferstehung (Resurecţia), le-ar putea sugera, Mahler nu a compus lucrarea dintr-un impuls religios; dacă ea este văzută, așa cum afirmă compozitorul, ca o continuare a primei simfonii, avem atunci de-a face cu un concept mult mai personal al învierii, caracteristic viziunii asupra aspirațiilor umane, care impregnează întreaga sa creație. Forțele interpretative utilizate în Simfonia a II-a sunt uriașe, ceea ce însă nu exclude episoadele intime, ca întreaga parte a patra (sursă text - Oana Andreica - Program de sală).

Despre dirijor

Valentin Uryupin

Valentin Uryupin activează ca dirijor atât de repertoriu simfonic, cât și de operă. În ambele domenii, el și-a construit în ultimii ani parteneriate artistice strânse cu orchestre și teatre lirice. Pe lângă diverse debuturi, a primit invitații de a reveni la Orchestra Simfonică Radio ORF din Viena, Opera din Frankfurt, Teatro Regio Torino, Orchestra Filarmonicii Slovene, Deutsche Radiophilharmonie Saarbrücken Kaiserslautern și New National Theatre Tokyo, unde va dirija Evgheni Oneghin de Ceaikovski. De asemenea, în această stagiune debutează, tot cu Evgheni Oneghin, la Opera de Stat din Hanovra, precum și cu Carmen la Opera de Stat din Berlin și cu Nabucco de Verdi la Teatrul din Nürnberg; tot printre debuturi se numără și concertele cu Orchestra Filarmonicii din Rotterdam și cu Orchestra Filarmonicii din Belgrad.

În calitate de dirijor invitat, a colaborat cu Orchestra Simfonică din Viena, Deutsches Symphonie-Orchester Berlin, Netherlands Philharmonic Orchestra, New Japan Philharmonic, Tapiola Sinfonietta, SWR Symphonieorchester, Orchestra della Toscana, Orchestra Filarmonica del Teatro Comunale di Bologna, Orchestra Sinfonica di Milano "Giuseppe Verdi", Filarmonica "Janáček" din Ostrava, Orchestra Filarmonicii "George Enescu", Orchestre de Chambre de Lausanne și Orchestra Simfonică Națională Daneză. În calitate de dirijor de operă, a condus producții extrem de apreciate la Opera de Stat din Stuttgart (Dragostea celor trei portocale) și la Festivalul din Bregenz (Evgheni Oneghin, 2021, și Siberia, 2022). A fost invitat la Tiroler Festspiele Erl în mai multe rânduri.

A lucrat cu soliști precum Patricia Kopatchinskaja, Lars Vogt, Thomas Hampson, Bryn Terfel, Barbara Hannigan, Pepe Romero, Asmik Grigoryan, Vadim Gluzman, Vadim Repin, Iuri Başmet, ș.a. Repertoriul lui Valentin Uryupin acoperă toate perioadele, de la Joseph Haydn și Jan Dismas Zelenka la Thomas Adès, Jorg Widmann și Kaija Saariaho.

În toamna anului 2021, Valentin Uryupin a devenit dirijor șef și director artistic al Operei Novaya din Moscova. Acolo el a prezentat două producții majore cu Die tote Stadt de Korngold și Cenuşăreasa de Massenet înainte de a demisiona din acest post. În calitate de director artistic al Orchestrei Simfonice din Rostov, din 2015 până în 2021, Valentin Uryupin a dezvoltat orchestra într-unul dintre cele mai renumite ansambluri rusești. În Rusia, Valentin Uryupin a avut, de asemenea, apariții regulate ca invitat cu orchestre importante, inclusiv cu Orchestra Simfonică Academică de Stat "Evgheni Svetlanov", Filarmonica din Sankt-Petersburg, Orchestra Mariinsky, Orchestra Filarmonicii Ural și Orchestra Simfonică Națională de Tineret a Rusiei, pe care a dirijat-o cel mai recent la Festivalul de la Lucerna în 2021. Timp de mai mulți ani a colaborat îndeaproape cu Orchestra "MusicAeterna" a Operei din Perm.

Valentin Uryupin s-a născut în Losova, Ucraina, în 1985. Înainte de a sărbători succese pe podiumul dirijoral, a câștigat mai mult de 20 de concursuri internaționale ca și clarinetist și a susținut concerte în întreaga lume. Câștigătorul celei de a opta ediții a Concursului Internațional de Dirijat "Sir Georg Solti" (2017), Valentin și-a finalizat ambele studii, în clarinet și dirijat, la Conservatorul de Stat din Moscova. Printre profesorii săi se numără Ghenadi Rojdestvensky și clarinetistul Evgheni Petrov; de asemenea, a fost asistent al lui Valery Gergiev, Teodor Currentzis și Vladimir Jurowski, și a participat la ultimul curs de măiestrie susținut de Kurt Masur.

Având în vedere numeroasele sale angajamente de dirijor, cariera sa de solist a trecut acum în plan secundar; cu toate acestea, ocazional susține concerte în ambele roluri, de dirijor și clarinetist, fiind, de asemenea, și un entuziast muzician de cameră.

Despre soliste

Diana Țugui

Soprana Diana Țugui a absolvit Universitatea de Muzică "George Enescu" din București și este doctor al Academiei Naționale de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. Este o artistă plurivalentă care, pe lângă rolurile din operă, care au consacrat-o, abordează cu mult succes și genul vocal simfonic, opereta, liedul și chiar musicalul. A colaborat cu toate filarmonicile și teatrele de operă din țară, iar în ultimii ani a avut numeroase apariții pe scene importante ale Europei. Este laureată a numeroase concursuri internaționale precum "Jaume Aragall", "Wilhem Stenhammar", "Vox Artis", "Elena Teodorini". În anul 2015 a fost încununată ca "Cea mai bună soprană" la Gala Operelor Naționale, iar în 2018 a primit premiul "Lya Hubic" pentru cea mai bună soprană.

Repertoriul Dianei Țugui, în ceea ce privește spectacolele de operă, cuprinde peste douăzeci de roluri ale unor eroine îndrăgite, printre care se numără Violeta în "Traviata", Lucia în "Lucia di Lammermoor", Mimi și Musetta în "Boema", Elvira în "Puritanii" și Adina în "Elixirul dragostei".

În prezent, Diana Țugui este solistă a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și, în paralel cu activitatea de pe principala scenă lirică a Transilvaniei, soprana continuă aceeași frumoasă carieră și pe scenele europene. De asemenea, dorința de a transmite mai departe experiența în arta cântului o determină să urmeze și o carieră universitară în cadrul Academiei Naționale de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca.

Anastasia Lepeşinskaia

Mezzosoprana Anastasia Lepeşinskaia a absolvit Academia de Stat de Muzică și Teatru din Krasnoyarsk. Între 2002 și 2012, a fost solistă a Teatrului de Stat de Operă și Balet din Krasnoyarsk. Între 2012 și 2017, a fost solistă a Teatrului Academic de Stat de Operă și Balet "Glink" a din Celyabinsk, iar din 2017 este solistă a Teatrului Academic de Stat de Operă și Balet din Ekaterinburg.

Cântăreața a lucrat la Opera și Baletul Academic din Saratov, la Teatrul de Stat de Operă și Balet din Astrahan și la Teatrul de Stat de Operă și Balet din Novosibirsk. A efectuat turnee în Marea Britanie, SUA, Serbia, China și Thailanda. Repertoriul include roluri precum Olga din "Evgheni Oneghin" de Ceaikovski, Ioana d'Arc din "Fecioara din Orléans" de Ceaikovski, Polina și Milovzor în "Dama de pică" de Ceaikovski, Liubaşa din "Mireasa țarului" de Rimski-Korsakov, Cherubino din "Nunta lui Figaro" și A treia doamnă din "Flautul fermecat" de Mozart, Rosina din "Bărbierul din Sevilla" de Rossini, Amneris din "Aida" de Verdi, Siebel din "Faust" de Gounod, Carmen din opera omonimă a lui Bizet, Suzuki din "Madama Butterfly" de Puccini, Maddalena din "Rigoletto" de Verdi, precum și roluri de alto în cantata Moscova de Ceaikovski, Recviemul de Kabalevski, Simfonia nr. 1 de Skriabin, oratoriul Gloria de Vivaldi, oratoriul Paulus de Mendelssohn, Povestea maestrului de Primak, Vesperae solennes de confessore și Recviemul de Mozart, Misa în Do major de Beethoven, Missa in tempore belli de Haydn, Stabat Mater de Rossini și Pergolesi.