Joi, 26 mai 2022, ora 19 / 2022. május 26, csütörtök, 19 óra

Sala de concerte "Enescu - Bartókˮ / Enescu - Bartók hangversenyterem

CONCERT SIMFONIC / SZIMFONIKUS HANGVERSENY

Proiect cultural / Kulturális projekt

Fil Nouveau | Feel young

Dirijor / Vezényel: Adrian Morar

În program / Műsoron:

Lianu Popa Ion (clarinet) - "Carl Maria von Weber, Concertino in Mi bemol major pentru clarinet, op. 26 / Carl Maria von Weber - Esz-dúr Concertino klarinétra, Op.26"

Borbiró Timea (flaut) - "Francois Borne Fantaisie brillante sur l`opera Carmen de Georges Bizet"

Ana Carina Niculaș (flaut) - "Johann Joachim Quantz - Concertul nr. 161 pentru flaut în Sol major, QV5:174, Partea II și III / G-dúr fuvolaverseny, nr. 161, QV 5:174., II. és III. tétel"

Voropciuc Maria Izabela (pian) - "Robert Schumann - Concertul pentru pian în la minor, Partea II și III / ​​á-moll zongoraverseny, II. és III. tétel"

Maria Alice Poenariu (pian) - "Ludwig van Beethoven - Concerto nr. 3, Partea I / 3. zongoraverseny, I tétel"

Ziua Copilului se apropie cu pași repezi, iar Filarmonica de Stat Oradea nu pierde ocazia de a o sărbători. Primul eveniment care promovează copiii și tinerii, în general, va avea loc joi, 26 mai, ora 19.00 la Sala Enescu-Bartók. Cu lucrările din epoci diferite, dedicate clarinetului, flautului sau pianului, vor urca pe scena Ion Lianu Popa, Timea Borbiro, Ana Carina Niculaș, Maria Izabela Voropciuc și Maria Alice Poenariu, conduși fiind de maestrul Adrian Morar. În program se vor regăsi lucrări de Carl Maria von Weber, Francois Borne, Johann Joachim Quantz, Robert Schumann și Ludwig van Beethoven.

Filarmonica de Stat Oradea prin Proiectul cultural Fil Nouveau | Feel young dorește susținerea tinerelor talente și promovarea acestora în cadrul Stagiunii 2021-2022, în calitate de soliști. Tinerii ce vor concerta în concertul de joi seară au fost selectați în urma unei audiții organizate în format online.

Concertul Fil Nouveau | Feel young va fi deschis de clarinetistul Lianu Popa Ioan cu lucrarea Concertino în Mi bemol major pentru clarinet, op. 26. Lucrarea a fost compusă în doar 3 zile, la finele lunii martie 1811, și dedicată instrumentistului Heinrich Bärmann. Acesta a învățat piesa în următoarele zile, iar în data de 5 aprilie a avut loc interpretarea sa în premieră, pentru care Regele Maximilian I al Bavariei a cumpărat 50 de bilete. Acest concertino se desfășoară pe parcursul unui singur fragment și are o formă de temă cu variațiuni.

De la clarinet se face trecerea către flaut, instrument studiat de Timea Borbiro. Lucrarea interpretată este o prelucrare a unor fragmente din opera Carmen de Georges Bizet. Aceasta se numește Fantaisie brillante sur l`opera Carmen de Georges Bizet și este compusă de Francois Borne. Lucrarea este cea mai importantă compoziție a lui Borne, îmbinând virtuozitatea flautului cu ritmurile dansante și culorile pasionale ale operei. În centrul atenției se află aria Habanera, cu variațiuni strălucite construite în jurul ei. De asemenea, finalul piesei se află în contrast cu deznodământul tragic al operei. La Borne, finalul este triumfător și nicidecum violent.

Ana Carina Niculaș este următoarea interpretă, prezentând Concertul nr. 161 pentru flaut în Sol major, QV5:174, Partea II și III de Johann Joachim Quantz. Compozitor german din secolul al XVIII-lea, Quantz a fost flautist în cadrul Orchestrei din Dresda. Din această vauză, majoritatea lucrărilor sale sunt dedicate flautului transversal, numărând aproximativ 300 de concerte, inclusiv pentru 2 flauturi, 200 de sonate pentru flaut și bas continuu, sonate, și alte lucrări pentru corn, oboi, fagot, sau piese vocale. Majoritatea operelor există doar în manuscrise ce se află la Staatsbibliothek Berlin, doar o parte din lucrări fiind publicate în timpul vieții sale.

În continuare pe scena Filarmonicii din Oradea va urca Maria Izabela Voropciuc, la pian. Lucrarea pe care o va interpreta este Concertul în la minor, Partea II și III de Robert Schumann. Acestea este singurul concert de pian pe care l-a scris Robert Schumann vreodată. Compozitorul a mai încercat să compună lucrări pentru pian și orchestră, însă niciuna nu a fost finalizată. Concertul acesta a fost mai întâi o Fantezie pentru pian și orchestră în la minor. Nereușind să câștige încrederea niciunei edituri, soția compozitorului, Clara, i-a sugerat acestuia să extindă piesa la dimensiunea unui concert. Astfel, Schumann a adăugat un Intermezzo și un Allegro vivace ca partea a doua și a treia și concertul a fost interpretat cu succes în anul 1945, rămânând ulterior unul dintre cele mai valoroase concerte ale Romantismului.

Finalul aparține de asemenea pianului, având-o ca solistă pe Maria Alice Poenariu. Lucrarea este Concertul nr. 3, Partea I de Ludwig van Beethoven. Premiera lucrării l-a avut ca protagonist pe însuși Beethoven, care se cunoaște că era un pianist desăvârșit. La premieră, în data de 5 aprilie 1803 s-au interpretat de asemenea pentru prima dată Simfonia a II-a și oratoriul Hristos pe Muntele Măslinilor. Compoziția a fost publicată în anul următor și dedicată Prințului Louis Ferdinand al Prusiei. Prima temă a concertului este reminiscența unei teme din Concertul pentru pian nr. 24 de Wolfgang Amadeus Mozart.