Traducerea şi scenariul sunt semnate de Sanda Socoliuc, regia artistică îi aparţine maestrului Leonard Popovici, coordonator de proiect şi producător este Irina Soare. În distribuţie: Mariana Mihuţ, Ana Maria Bălescu, Cristian Iacob, Jeanine Stavarache, Ioan Chelaru,Violeta Berbiuc, Anne Marie Ziegler, Marius Călugăriţa, George Grigore. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Mihnea Chelaru.

Au trecut 260 de ani de când Doamna Jeanne-Marie Leprince de Beaumont a dat tiparului forma ideală a poveştii feerice şi filozofice, care fusese publicată iniţial în 1740, într-o culegere de poveşti datorată Gabriellei-Suzanne de Villeneuve. Era de o întindere apreciabilă şi făcea multiple referinţe la mântuirea prin dragoste pe fondul unei rivalităţi între zâne. În forma extinsă a poveştii se regăseau consideraţii rafinate privind dragostea, legăturile de familie şi diferitele forme ale puterii. Poveştile au soarta lor.

În 1757, Doamna de Beaumont se pregătea să se întoară în Franţa natală, după ce trăise în Anglia mai bine de 15 ani şi fusese guvernanta mai multor copii din înalta societate. Atunci i-a venit ideea care avea să se dovedească a fi genială. A reluat lunga istorie, a recitit-o şi s-a gândit să o adapteze la capacitatea de înţelegere a copiilor. A simplificat intriga şi a întrerupt povestea imediat după ce Frumoasa îl sărută cu întreaga ei dragoste pe Monstru şi îl eliberează de blestemul vechi al unei zâne rele şi geloase. Povestea Frumoasa şi Bestia a apărut în Revista Copiilor (Magasin des enfants), o publicaţie concepută de autoare ca un manual educativ.

Succesul versiunii doamnei de Beaumont a fost răsunător în epocă şi, de atunci, Frumoasa şi Bestia a fost mereu retipărită, tradusă în nenumărate limbi, ilustrată somptuos, apoi a inspirat filmul (o primă versiune în 1899), teatrul, muzica, baletul. Un film de neuitat a fost realizat în 1946 de Jean Cocteau, cu Jean Marais în rolul Bestiei, ca să nu mai vorbim despre nenumăratele versiuni Disney ale celebrei poveşti.

De ce este o poveste morală? Pentru că îi învaţă pe copii să facă o distincţie netă între urâţenia fizică şi cea a sufletului, îi ajută să înţeleagă strălucirea pe care o asigură inteligenţa şi bunătatea, chiar şi atunci când sunt umbrite de o înfăţişare ingrată. Dragostea veritabilă se poate naşte din compasiune, stimă şi prietenie. Sentimentele pure, delicateţea, eleganţa morală, recunoştinţa sunt puse în discuţie într-o cheie "vintage", dar adevăratele valori, la urma urmei, sunt perene.