Arhivă : Se întâmplă la Radio România Înapoi
Axinte Frunză - un profet al României Mari
Scenariul radiofonic: Ion Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă.
În distribuție: Adrian Păduraru, Mircea Constantinescu, Mihai Bica, Orodel Olaru, Alexandru Nedelcu, Damian Victor Oancea, Gavriil Pinte, Petru Hadârcă, Ion Costin Manoliu, Mirela Georgescu. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și producător: Magda Duțu.
Născut în 1859 la Scorțeni, județul Orhei, în Basarabia încorporată Imperiului Țarist, Axinte Frunză a studiat la Seminarul Teologic din Chișinău, apoi la Harkov, Odesa și Kiev. S-a săturat de supravegherea polițienească pe care i-o aplica Ohrana țaristă (Serviciile Secrete ale Imperiului Rus) și a trecut clandestin Prutul în Regatul României. S-a stabilit la Iași și a devenit repede un apreciat profesor de latină. S-a afirmat ca scriitor, traducător și jurnalist la Viața românească; prieten bun cu Cezar Petrescu, Victor Iamandi, Mihai Codreanu, Ionel și Păstorel Teodoreanu, Ion Petrovici, Demostene Botez, Mihail Sevastos. Pe Calistrat Hogaș l-a avut coleg de dăscălie latinească, prieten și tovarăș pe drumuri și poteci de munte.
Contemporanii l-au descris ca un om cu un simț înnăscut al dreptății și onoarei, cu o cultură rară, delicat, dar și foarte ironic, perseverent în lupta împotriva autocrației rusești. A rămas apropiat și de prietenii săi basarabeni: Constantin Stere, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Zamfir Ralli-Arbore, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Victor Crăsescu. Axinte Frunză este autorul lucrării România Mare pe care a publicat-o în 1916, în anul intrării țării noastre în primul război mondial, anticipând formarea României Mari în 1918. A trecut la Domnul în 1933.
Prietenii ieșeni ai lui Axinte Frunză au fost surprinși în vara anului 1909, aflând că profesorul a plecat în călătorie la Sfântul Munte, din motive deosebite față de cele care atrag către Athos marele număr de vizitatori obișnuiți. Așadar, nu un pelerinaj la icoane și lăcașuri vestite, nu studierea monumentelor de arhitectură și artă bizantină sau a vechilor manuscrise și documente din biblioteci. Profesorul Axinte Frunză a avut ca obiective așezămintele românești din Sfântul Munte: schituri, chilii, peșteri și colibe sihăstrești. Pustnicii au fost ținta principală a călătoriei sale. Mărturiile lui ne introduc într-o lume tainică, necunoscută publicului larg.
Scenariile radiofonice Axinte Frunză - un român la Athos și Axinte Frunză - Șapte zile în pustia Sfântului Munte valorifică aceste mărturii, atât ca informație istorică, cât și ca învățătură spirituală. Spectacolele radiofonice realizate după cele două scenarii oferă un prilej de a ajunge pe calea undelor acolo unde locuiesc cei "liberi de toate cătușele pământești", care au dobândit înțelepciunea dumnezeiască.
Luni, 10 iulie, de la ora 9:30, la clubul de la hotelul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din București, în prezența actorilor și a realizatorilor, va avea loc audiția cu public, în avanpremieră, a acestui spectacol-document.