La nici două luni după călătoria în muzica secolului XXI pe care ne-a propus-o ediția din acest an a Festivalului Internațional "George Enescu", universul muzicii contemporane şi-a redeschis porțile. În săptămâna ce tocmai se încheie, Festivalul Internațional "Meridian", ajuns la cea de-a XV-a ediție, ne oferă prilejul de a călători în lumi inedite, reunite în spații culturale binecunoscute publicului meloman, dar în acelaşi timp învăluite într-o umbră de mister pe care numai grădinile secrete, fie acestea muzicale, o pot sugera.

Seria de evenimente a debutat la Bucureşti, în data de 3 noiembrie, într-o manieră mai puțin obişnuită, şi anume cu un simpozion de muzicologie, o "grădină a cuvintelor", pe aleile căreia am fost invitați să păşim, având drept însoțitori muzicologi, compozitori, profesori şi tineri studenți ai Universității Naționale de Muzică din capitală. Această primă destinație nu a reprezentat decât o deschidere a unui drum ce se anunța sinuos şi plin de momente originale, sugerate prin intersectarea a numeroase alte universuri. Rând pe rând, am descoperit grădini sălbatice, ritualice, de tip italian sau clasic, grădini aducătoare de plăcere sau chiar jungle aflate sub stăpânirea muzicii electronice. Toate acestea s-au dezvăluit ca piese ale unui puzzle sonor derivat din fuziunea dintre trecut şi prezent, dintre sunetul natural şi cel procesat electronic, dintre muzică şi poezie, vis şi realitate.

Ancorarea prezentului muzical în trecutul omenirii s-a observat chiar din prima zi, care s-a încheiat cu un concert simfonic, dedicat împlinirii a 30 de ani de la Căderea Zidului Berlinului. Evenimentul, ieşit din sfera tradițională a unui festival cu specificitate camerală, a avut loc la Ateneul Român şi a fost susținut de orchestra Filarmonicii Altenburg-Gera, sub bagheta lui Laurent Wagner. Am devenit astfel martorii unui dialog între occidentul şi orientul european, ilustrat prin Simfonia I de Johannes Brahms şi Concertul pentru violoncel şi orchestră de Dan Dediu, lucrare prezentată în primă audiție românească, avându-l ca solist pe Mircea Marian. Grație imprevizibilității muzicii contemporane, am pătruns în universul tainic al unei "grădini fragede", în care zgomotul istoriei se întrepătrunde cu sonoritățile recviemului, în vreme ce muzica simfonică îşi află corespondențe în lumea filmului şi a dansului popular.

În acelaşi timp, Festivalul Meridian s-a dezvăluit ca o punte între lumi, reunind lucrări mai vechi sau mai noi din creația unor compozitori contemporani aparținând unor spații diverse din punct de vedere al orientărilor cultural-muzicale. În acest context, recitalurile camerale din perioada 4-7 noiembrie, susținute deopotrivă de muzicieni români şi străini, au propus un periplu sonor complex. S-au deschis astfel porțile unor noi grădini, în care cântecul tradițional armenesc se îndrepătrunde cu sonoritățile unor creații din Elveția şi Israel, ce şi-au aflat continuitatea în muzica italiană, japoneză, maghiară sau americană şi s-au întregit cu ethosuri diverse provenite din creația muzicală românească.

Seria de eveniemente a prilejuit, de asemenea, momente de redescoperire a valorilor, recitalul susținut în 4 noiembrie de ansamblul Archeus amintindu-ne, chiar şi pentru puțină vreme petrecută într-o "grădină labirint", că muzica românească a ultimelor decenii a fost marcată de personalități importante, precum Ştefan Niculescu, Liviu Dănceanu şi George Balint. Acest mesaj a fost continuat şi în "grădina de tip clasic", în care Horia Maxim şi Diana Moş au interpretat, în 7 noiembrie, creații pentru pian şi vioară solo de Dinu Lipatti, dar şi de Ansamblul SonoMania, care ne invită în data de 9 noiembrie într-o "grădină a ecourilor", ilustrată sonor prin variațiuni contemporane inspirate din universul Preludiului la unison de George Enescu.

Nu au lipsit nici călătoriile sonore într-o "grădină a cântecelor", în care Bianca şi Remus Manoleanu au intrepretat în 8 noiembrie creații pentru voce şi pian, inspirate deopotrivă din sfera poeziei româneşti şi străine. Ideea de regăsire a sinelui prin prisma muzicii a ocupat, la rândul său, un loc privilegiat, prima zi a festivalului propunând un periplu într-o "grădină a ritualurilor", unde am fost însoțiți de sunetele trombonului şi percuției reunite într-un recital susținut de ansamblul Game. În aceeaşi ambianță, seara de 8 noiembrie a prilejuit o plimbare în "grădina zen" - un univers misterios în care muzica permite regăsirea calmului şi a liniştii interioare prin întrepătrunderea cu dansul ritualic şi momentele de meditație.

Toate aceste evenimente au fost găzduite de Universitatea Națională de Muzică, Aula Palatului Cantacuzino şi Casa Artelor "Dinu Lipatti" din capitală, cărora li s-au adăugat, pentru prima dată, spații din Arad, Timişoara, Cluj-Napoca şi Sibiu. Astfel, timp de o săptămână, am redescoperit universul mereu imprevizibil al muzicii contemporane, în care vocea umană, dar şi cea instrumentală, a pianului, viorii, cornului, flautului şi percuției capătă dimensiuni neobişnuite, fiind completate de vibrațiile pline de mister ale muzicii electronice. Din acest punct de vedere, poate nu este deloc întâmplătoare includerea în programul festivalului Meridian a proiectului "Natural Born Rebels", destinație finală a acestei ample călătorii şi dimensiune a unei grădini sălbatice pe care Irinel Anghel şi Aleksander Gabrys ne invită să o descoperim în seara de 10 noiembrie.