După ce în 2 septembrie, opera Oedipe de George Enescu a deschis Festivalul Internaţional "George Enescu", sâmbătă, 23 septembrie, Orchestra Filarmonicii din Londra a deschis noua sa stagiune cu opera lui Enescu în aceeaşi interpretare care a putut fi ascultată şi la Bucureşti. La pupitrul dirijoral s-a aflat Vladimir Jurowski, iar ca solişti au evoluat, între alţii, Paul Gay, Ruxandra Donose, Gabriela Iştoc, Willard White şi Christopher Purves. Înainte de evenimentul de la Londra, joi, a avut loc la Institutul Cultural Român din Londra o seară de dialog şi muzică în care au fost invitaţi dirijorul Vladimir Jurowski şi Timothy Walker - director artistic al Orchestrei Filarmonicii din Londra. Acesta din urmă a declarat:

"A fost o plăcere deosebită să deschidem cu orchestra noastră festivalul de la Bucureşti cu opera Oedipe de Enescu. Ştiam că vom avea mult de lucru şi, imediat, am hotărât să deschidem şi stagiunea noastră cu această operă. Vreau să le mulţumesc celor de la Institutul Cultural Român din Londra pentru tot sprijinul acordat. Oedipe este una dintre cele mai interesante creaţii lirice pe care le-am ascultat vreodată şi este păcat că nu o vedem mai des."

Dirijorul Vladimir Jurowski a vorbit despre festivalul de la Bucureşti pe care-l conduce ca director artistic:

"Cred că în viitorul oricărui festival european ar trebui să se regăsească muzica contemporană. Este o idee minunată să dedici un întreg festival unui compozitor, dar de câte ori poţi cânta cele două rapsodii de Enescu sau simfoniile sale? Cred că Enescu însuşi ar fi spus:Nu vă gândiţi la mine. Timpul meu a trecut. Gândiţi-vă la compozitorii tineri din ţările voastre. Cred că în timp va deveni necesar ca orice orchestră mare să cânte în festival cel puţin o lucrare contemporană. Sunt îngrijorat că, dacă interpretăm doar creaţiile clasice din secolele trecute, pe care le cunoaştem şi le iubim cu toţii, muzica va deveni curând ca un muzeu, iar oamenii tineri nu vor veni la concerte. Deci, trebuie să mergem noi către ei şi să-i facem să înţeleagă şi moştenirea muzicii clasice. Cred că ediţia de anul acesta a Festivalului Enescu a avut succes cu seria Muzica secolului al XXI-lea şi cu Forumul compozitorilor. Contribuţia mea la această ediţie nu a fost însă majoră pentru că am fost invitat să devin director artistic după ce programul a fost conturat. Abia la ediţia următoare, din 2019, ideile mele vor fi puse în practică."

Ca un preambul la concertul cu opera Oedipe de Enescu, Royal Festival Hall din Londra a găzduit o întâlnire pentru public în care s-a vorbit despre capodopera enesciană. Pianista română Alexandra Dariescu a participat la această discuţie, dar şi la concert, şi ne-a oferit detalii:

"A fost o discuţie extraordinară, de vreo 45 de minute, împreună cu profesorul Erik Levi, de la Royal Holloway din Londra şi a fost fascinant să aud impresia dumnealor despre importanţa operei Oedipe, despre importanţa marelui nostru George Enescu; am văzut în maestrul Jurowski un adevărat ambasador al muzicii româneşti şi al muzicii lui Enescu.

M-am bucurat foarte mult să împărtăşesc cu publicul, care a fost chiar amplu la această discuţie, despre viaţa lui Enescu, despre compoziţiile lui. Enescu este foarte cunoscut ca violonist, dar este important de adus în prim-plan faptul că a fost cinci în unul - a fost şi compozitor, şi pianist, violonist, pedagog, dirijor. Multă lume nu a ştiut că a dirijat la Carnegie Hall Orchestra din Philadelphia. Multă lume nu a ştiut că Enescu era unul dintre candidaţii care ar fi putut să-l înlocuiască pe Toscanini cu New York Philharmonic. Aşa că a fost, cred, o discuţie care a deschis ochii la multă lume despre marele nostru Enescu.

Concertul a fost extraordinar! În primul rând, a fost sold-out la Royal Festival Hall, care este o sală de mii de oameni, şi s-a sculat lumea în picioare la sfârşit. Toată producţia a fost extraordinară. Toţi soliştii… Paul Gay, care a fost absolut incredibil… într-un fel, şi-a dat fiecare picătură din suflet pe scenă. Iar maestrul Jurowski, pentru mine, nu ştiu… simt că ştie partitura foarte bine, dar a reuşit să intre în conflictul psihologic care este în Oedipe, a reuşit să înţeleagă absolut fiecare notă, fiecare cuvânt care există în această mare capodoperă."