Arhivă : Cronici Înapoi
AUDIO. Stagiunea de marți seara - 16 februarie 2016
"Le-am ascultat, le-am căutat și am vrut să le interpretăm. Sunt destul de diferite stilistic. Prima sonată are un limbaj post romantic dar cu afinități pentru Brahms. Sonata lui Frank Bridge a fost scrisă în primul război mondial, sigur cu niște sonorități poate mai întunecate pe ici, pe colo, dar foarte frumoase...." (Eugen-Bogdan Popa)
Din punct de vedere pianistic, la Frank Bridge ar fi frazele foarte lungi care trebuie susținute, duse până la capăt. Trebuie să simți foarte bine începutul lor, culminația lor și momentul în care se sting... și nu se sting total pentru că începe altceva. O asemănare între cei doi ar fi folosirea temelor. Cele din partea întâi apar și în partea a treia. Același lucru se întâmplă la Stanford... în partea a doua întâlnim motive din partea întâi, iar la Frank Bridge finalul aduce cu primele motive ale începutului părții întâi." (Anamaria Biaciu-Popa)
"Am fost un pic emoționați pentru că era primul șnur cu public ca să-i spun așa, dar foarte dornici să prezentăm aceste două sonate care s-au lipit de sufletul nostru și sperăm să intre și în repertoriul uzual al violonceliștilor, pentru că merită... și aici ne simțim ca acasă. "
Violoncelistul Eugen-Bogdan Popa și pianista Anamaria Biaciu-Popa sunt doi instrumentiști cu o bogată activitate concertistică și cu o carieră deja conturată. Eugen-Bogdan este membru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii "George Enescu", iar Anamaria Biaciu - profesoară de pian principal la Colegiul Național de Muzică "George Enescu". Reuniți în Duo Popa, cei doi nu caută numai perfecțiunea tehnică, care este firească într-un recital, ei caută lucruri speciale în muzica fiecărui compozitor, caută să redea emoții să comunice, reușind, iată, un recital inedit, cel puțin din punct de vedere repertorial.