ACUM:
22.00
Grădina de... sunete (R)
Marea muzică, dincolo de cuvinte: într-o grădină paradisiacă.
Urmează: 0.00 Nocturn jazz Portrete ale celor mai importanți oameni din jazz.
Apoi: 0.55 Imnul de stat

Arhivă : Cronici Înapoi

AUDIO. Imago Mundi la Sala Radio

Publicat: miercuri, 23 Martie 2016 , ora 11.14

"A fost neașteptat de plăcut și neașteptat de melodios…"

"A fost un recital minunat! Este o ocazie fantastică să auzim asemenea interpretări. Pentru noi este nu numai o bucurie, ci o ocazie unică. De fiecare dată parcă reînviem, pur și simplu…"

Acestea sunt doar câteva dintre reacțiile pe care le-am surprins din public la concertul susținut de grupul Imago Mundi în seara de marți, 22 martie 2016, la Sala Radio. Și pe bună dreptate, a fost cu adevărat un concert interesant și o seară cât se poate de plăcută. Ce trebuie, cred eu, reținut este că grupul nu se dorește a fi unul care face 'performance practice', nu este un grup de muzică veche în sensul tradițional. Și acesta este un lucru foarte bun. Aranjamentele pieselor pe care artiștii le-au prezentat sunt unele moderne, realizate cu finețe și care prezintă suficient de multe subtilități pe care Cătălin Ștefănescu, cel care le-a realizat, în mod evident le stăpânește.

Concertul pe care l-am urmărit poartă titlul "Isvor. George Enescu: Rapsodiile Române vs. muzica tradițională și folclorul urban" și a oferit exact ceea ce a promis: piese desprinse din folclor, pe care compozitorul le-a utilizat în creația sa simfonică. Am redescoperit titluri pe care poate că mentalul colectiv le-a uitat, precum 'Am un leu și vreau să-l beu', tema I a Primei Rapsodii Române, 'Dinspre ziuă', sau 'Sârba lu Pompieru'. Muzicienii care formează grupul Imago Mundi, mai exact flautistul Adrian Buciu, oboista Oana Ivașcu, violonistul Ștefan Barbu, violoncelista Andreea Țimiraș, chitaristul Cătălin Ștefănescu și percuționistul Daniel Ivașcu, au oferit publicului un spectacol complet. Muzica a fost dublată cu foarte mult bun gust de proiecțiile mixate în priză directă de către Cristian Stănoiu. Ce mi-a plăcut în mod deosebit la acest concert este că nu am întâlnit acel 'sunet naiv' pe care îl regăsim adesea în formațiile de muzică veche de la noi. Muzicile au fost interpretate cu asumare și cu caracter. Probabil acesta este motivul pentru care proiectul Isvor a fost foarte bine primit și la Londra, la New York și în multe alte părți ale lumii. Nu este greu de intuit că prestația a avut succes și la publicul bucureștean, artiștii oferind în final un bis de aproape 15 minute.

Radu Mihalache