Premiera mondială a musicalului Mozart - text Michael Kunzer, muzica Sylvester Levay -, a avut loc în anul 1999, la Viena. După un turneu extraordinar, pe parcursul căruia a fost prezentat în şapte ţări şi ovaţionat de peste două milioane de spectatori, în această toamnă a anului 2015, Mozart! Das Musical revine în capitala austriacă, pe scena Teatrului Raimund, într-o formulă nouă, adaptată, semnată de aceeaşi echipă de realizator: Harry Kupfer (regie), Yan Tax (costume), Dennis Callahan (coregrafie), Hans Schavernoch (scenografie), Jürgen Hoffmann (Lichtdesign), Thomas Strebel (Sound-design) şi Thomas Reimer (Videodesign). Distribuţia alătură nume de prim rang ale scenei de musical din spaţiul de limbă germană, din păcate pentru mine necunoscute dar demne de toată admiraţia. În seara zilei de 24 noiembrie i-am urmărit în rolurile principale pe Gernot Romic, Max Dorflinger, Thomas Borchert, Mark Seibert, Franziska Schuster, Linda Veenhuizen, Barbara Obermaier, Anne-Marijn Smulders.

Pe parcursul anilor, distribuţiile se schimbă, fixă rămâne doar concepţia spectacolului, maniera în care regizorul a reuşit să îmbrace muzica în mişcare, costume, decoruri şi lumini. Numele regizorului german Harry Kupfer este binecunoscut în lumea teatrului liric, la cel mai înalt nivel. Artistul a semnat peste 200 de spectacole pe cele mai mari scene din lume şi niciunul dintre acestea nu a trecut neobservat şi necomentat cu patimă, pro şi contra. În domeniul musicalului, Harry Kupfer se poate lăuda cu două premiere mondiale de mare succes, în 1992 Elisabeth şi în 1999 Mozart. Pentru acest spectacol, regizorul a fost inspirat de povestea imaginată de Michael Kunze - autor şi al libretelor musicalurilor Rebecca, Dansul vampirilor şi Maria Antoaneta - în viziunea căruia, Mozart devine un star rock în perioada rococo-ului. Marea problem adusă în prim-plan este conflictul copilului genial Mozart cu adultul Mozart, corupt de viaţă şi distrus de prieteni nepotriviţi, băutură şi joc de cărţi. Mozart-adultul este însoţit mereu de Mozart-copilul, care scrie tot timpul, oriunde şi pe orice, pagini ce conţin capodopere şi pe care le oferă "fratelui" mai mare. Când nu mai are cerneală, furios, copilul Mozart străpunge cu pana ascuţită venele braţelor adultului Mozart şi continuă să scrie cu sângele acestuia. Foloseşte şi ultima picătură pe care o scoate din inimă: o ultimă suflare, o ultimă tresărire şi apoi… moartea. Flautul fermecat a fost terminat, Recviemul însă, nu.

În spectacolul lui Harry Kupfer, pe scenă se află doar un pian şi câteva scaune. Spaţii somptuoase sunt sugerate, prin iluzii optice deosebit de interesante, de imagini proiectate pe un ecran imens ce acoperă întreg spatele scenei. Cu ajutorul acestor fotografii uriaşe, realizate din cele mai ciudate unghiuri, trecem pe rând prin palate, biserici, teatre, grădini… cele mai frumoase şi mai importante locuri din Salzburg, Viena, Mannheim şi Paris.

Trecutul şi prezentul stau mereu alături. Redingota roşie şi peruca pudrată ale copilului contrastează puternic cu pantalonii albi de piele şi tricoul adultului Mozart. Costumele corului par, din spate, crinoline incomode dar, privite din faţă, lasă la vedere clară jeanşi şi legginşi. Colloredo pleacă spre Viena într-o caleaşcă adevărată în timp ce familia Weber - văzută ca o trupă de comedianţi ambulanţi din zilele noastre -, ajunge în scenă cu un microbuz în stare jalnică dar bogat decorat cu graffiti. Micul pianist Mozart se transformă în furiosul ghitarist Mozart care sparge urechile auditoriului cu sunetul instrumentului său amplificat la prea mulţi decibeli.

Un spectacol surprinzător ca viziune, cu mare priză la public, conceput - libretul şi muzica - după toate binecunoscutele legi ale genului de musical, excelent jucat şi cântat, zi de zi, pe scena de la Teatrul Raimund (preţul biletelor de la 5 la 99 EUR). Îl recomand cu căldură tuturor celor care trec, astăzi sau anul viitor, până în 23 martie, prin Viena.

Fotocredit: ©VBW/Deen van Meer