În 24 noiembrie, pianistului Cătălin Răducanu a înscris a doua sa apariţie în Stagiunea de marţi. S-a mai aflat pe afişul Filarmonicii "George Enescu" şi în 2013, cu un program tot atât de ambiţios ca şi cel de aseară. Între timp, Cătălin Răducanu a ajuns în anul patru la Universitatea Naţională de Muzică, studiază, în prezent, cu Viniciu Moroianu şi a mai adăugat palmaresului său încă două premii la Concursul Mihail Jora şi Festivalul Muzicii Maghiare. Vă spuneam că tânărul muzician s-a încumetat la un program dificil, cuprinzând două sonate din creaţia lui Franz Schubert şi Serghei Porkofiev, urmate de Fantezia în Do major de Robert Schumann. Despre preferinţele sale muzicale din seara de 24 noiembrie, Cătălin Răducanu a aprecizat:

«Schubert este clasic dar cu influenţe romantice. M-am gândit să-l pun pe Prokofiev pentru a crea un contrast pe măsură şi pentru a fi ceva puţin şocant. Prokofiev îmi vine destul de bine ca stare de spirit.»

Ce sentimente aţi vrut să transmiteţi publicului din sală?

«Multă căldură, bucurie. La Schubert, în partea întâi, am vrut să transmit un sentiment de moralitate, dacă aş putea spune aşa, şi împletirea aceasta dintre simţământ, dar şi judecată, sau gând.»

Cătălin Răducanu este un muzician care s-a maturizat, a căpătat încredere în forţele proprii şi a demonstrat o bună tehnică pianistică cu care stăpâneşte mai bine claviatura şi efectele ei timbrale. A fost mulţumit de evoluţia discipolului său şi Viniciu Moroianu care i-a urmărit atent parcursul muzical:

«A fost un program redutabil ca dificultate şi ca lungime; unul din cele mai serioase şi mai grele alcătuiri de program din ultimele stagiunii ale Filarmonicii "George Enescu" - trei lucrări pietre de hotar din literature pianistică. Mă bucur că a reuşit să le construiască în asemenea dimensiuni ciclopice, să arate putere de concentrare şi o eficienţă pe scenă care cred că au convins pe toată lumea.»

După un program dificil, Cătălin Răducanu a găsit resurse să acorde şi un bis, aplauzele insitente ale publicului confirmând încă o dată talentul pianistic pe care cu siguranţă va continua să-l şlefuiască pentru a ajunge la performanţe notabile.