Arhivă : Cronici Înapoi
De la modern la contemporan în două zile de muzică bună
Vineri, 19 iulie, și sâmbătă, 20 iulie 2014, Țintea s-a mutat la București. Țintea Muzicală este un festival anual ajuns la cea de-a VI-a ediție, care se desfășoară sub coordonarea artistică a compozitoarelor Adina Dumitrescu și Dana Cristina Probst. Cea mai mare parte a concertelor și workshop-urilor au loc în cartierul Țintea al orașului Băicoi. Însă de doi ani, Festivalul s-a extins și în București.
Cele două concerte din Capitală au fost găzduite de Palatul Cantacuzino și, respectiv, de Palatul Suțu și au propus o serie de lucrări contemporane în prime audiții românești și chiar absolute. Toate acestea într-o interpretare pe care - mă grăbesc să o spun încă de la început - am găsit-o fără cusur, asigurată de violonista Noëmi Schindler și de violoncelistul Christophe Roy. Acesta din urmă este fondatorul prestigiosului Ansamblu ALEPH specializat în muzică modernă și contemporană.
Știm că uneori acest gen este destul de greu de digerat, însă când este redat cu profesionalism și implicare, totul capătă sens și intențiile compozitorului sunt puse cu adevărat în lumină. O adevărată provocare, cu atât mai mult cu cât volumul de piese în primă audiție a fost mare. Deci deducem că duoul Schindler-Roy le-a tratat cu atenție, studiindu-le îndelung înaintea celor două concerte și interpretându-le cu maxim de grijă pentru fiecare detaliu.
Acum că am spus ce era mai important despre interpretare, câteva cuvinte și despre lucrările în sine: acestea au fost semnate de Adrian Pop, Ulpiu Vlad, Adina Dumitrescu, Dana Cristina Probst și Sebastian Dumitrescu. În fiecare seară programul s-a încheiat cu o lucrare de început de secol XX - vineri seară cu Sonata pentru vioară și violoncel de Maurice Ravel, iar sâmbătă cu Duo-ul pentru vioară și violoncel de Zoltan Kodaly.
Lucrările contemporane au acoperit mai multe generații de compozitori - de la cei deja consacrați, până la cei în curs de consacrare.
Cum s-a văzut Țintea de cealaltă parte a baricadei, adică de pe scenă? Vă invit să aflați din următorul interviu cu Christophe Roy și Noemi Schindler:
Care sunt impresiile dumneavoastră după două zile de concerte?
Christophe Roy: Tocmai am coborât de pe scenă și încă suntem sub efectul adrenalinei. Am descoperit cu entuziasm aceste partituri noi și ne-am bucurat de o primire extraordinară din partea publicului - un public formidabil și suntem emoționați în fața căldurii cu care ne-a înconjurat.
Multe dintre lucrările pe care le-ați interpretat în aceste două zile erau prime audiții absolute. Ce anume v-a inspirat în interpretarea lor?
Noëmi Schindler: Fiecare partitură este o lume și această lume ne-a inspirat. Într-adevăr, acest univers al lucrărilor românești contemporane este foarte diferit de cel francez. Este și o chestiune de tendințe. Când interpretăm lucrări scrise de tineri compozitori parizieni ne dăm seama că au un stil diferit. Ne bucurăm prin urmare să avem parte de o deschidere către o altă lume și să putem interpreta lucrări scrise de compozitori români contemporani. Asta ne îmbogățește.