Arhivă : Cronici Înapoi
'Romeo și Julieta' de Prokofiev, Goyo Montero și Compania Spaniolă Națională de Dans la Teatro Real din Madrid
Între 16 și 27 aprilie pe scena de la Teatro Real din Madrid, Compania Spaniolă Națională de Dans prezintă cea mai recentă premieră, Romeo și Julieta de Serghei Prokofiev. Un balet intrat în categoria supremelor valori clasice este întotdeauna o provocare pentru un coregraf contemporan. Celebrul dansator spaniol José Carlos Martinez este din septembrie 2011 noul director al companiei.
Coregrafia, scenografia și luminile noului spectacol sunt semnate de Goyo Montero, actualul director al baletului din Nürenberg și câștigătorul Premiului Spaniol Național de Dans în 2011. Viziunea sa asupra partiturii Romeo și Julieta este proaspătă și mai ales originală. Coregraful aduce un nou personaj pe scenă, Mab, Regina visurilor, a Destinului și a Morții. Regina apare în piesa lui Shakespeare într-un celebru monolog al lui Mercuțio. În viziunea lui Goyo Montero, Mab este, în același timp, narator - rostește pe scenă amintitul monolog - sacerdot, martor al dramei sugerând permanenta prezență a morții, a destinului sau, pur și simplu, a timpului. Rolul Mercuțio este adus în prim plan, importanța lui crește, dovadă și costumul care îl scoate în evidență - vestă roșie și pălărie - într-un context în care domină culoarea neagră. Interesantă este și opțiunea coregrafului de a distribui rolurile Lady Capulet și Doica aceleiași dansatoare, realizând astfel un personaj bipolar care reprezintă două fațete opuse ale maternității.
Montero folosește cu rezultate excepționale încărcătură dramatic-emoțională a muzicii lui Prokofiev. Baletul se derulează într-o succesiune de scene de grup absolut spectaculoase, pline de elemente acrobatice mai ales în confruntările dintre susținătorii celor două familii dușmane, Montecchi și Capuleti, și duete pline de delicatețe și poezie. Costumele Julietei sunt rochițe simple, albă în prima parte și roșie începând cu scena căsătoriei. Din nou, pete de culoare ce plutesc parcă prin scenă, grațios și imaterial. Muzica este redusă la două segmente a câte 55 de minute fiecare, iar Montero își explică gestul prin dorința de a elimina repetițiile și a concentra și sonor desfășurarea acțiunii într-un crescendo dramatic de maximă intensitate.
Cu o seară înainte, Orchestra Sinfonică din Madrid, ansamblul titular al Teatrului Real, a cântat dificila partitură a lui Don Giovanni de Mozart. După mai puțin de 24 de ore, am regăsit același ansamblu având în față deloc ușoara partitură a baletului Romeo și Julieta de Prokofiev. Sub bagheta maestrului belgian Koen Kessels am avut totuși senzația că ascult… o altă orchestră. Koen Kessels este din 2010 dirijorul Baletului Regal din Birmingham. Bagheta sa conduce cu siguranță numai spectacole de balet pe mari scene ca cele ale Operei din Paris, Opera de Stat din Viena sau Teatrul Balșoi. Colaborarea sa cu dansatorii a fost perfectă.
Chiar dacă rolurile principale există, când mă gândesc la spectacolul pe care îl comentez am în față, mereu, întreg ansamblul în care fiecare balerin are personalitate proprie integrată totuși perfect în întreg. De aceea nu voi evidenția, apreciat sau admirat nume ci voi spune doar că acest Romeo și Julieta în coregrafia lui Goyo Montero și în interpretarea Companiei Spaniole Naționale de Dans condusă de José Carlos Martinez se impune cu siguranță printre cele mai frumoase oferte ale pieței internaționale a artei dansului de astăzi.