Miercuri, 10 octombrie 2012, la Sala Radio am asistat la o nouă imersiune în trecut, oferită de ansamblul vocal-instrumental "Anton Pann". Aflat sub genericul "Tradiţie şi măiestrie", concertul a reprezentat încununarea unui curs de măiestrie derulat săptămâna trecută alături de invitaţi din Turcia şi Grecia.

Un recital al Formaţiei "Anton Pann" este foarte pictural. Ritmurile diferitelor melodii înalţă parcă pânze ce înfăţişează imagini de altădată. Pitorescul acestora cu greu poate fi pus în cuvinte. În lucrările prezentate miercuri seară şi aparţinând unor compozitori precum Dimitrie Cantemir, Eşrefzâde Rumî, Abdul Aziz sau Anton Pann am avut senzaţia nu că aud doar o muzică, ci că sunt în faţa unor sonorităţi care definesc cultural acest popor. Pentru că nu putem nega influenţele turceşti, greceşti sosite pe calea fanarioţilor, care se îmbină cu folclorul român pe alocuri şi deşi ne putem da seama de fiecare dintre ele, întrucât se detaşează net în păienjenişul sonor, ele se armonizează între ele creând un tablou acustic de un mare rafinament.

E fascinant să urmăreşti îndeaproape această linie melodică ce te duce într-un loc surprinzător, plin de noutăţi, de mici giuvaere care strălucesc discret în ritmurile orientale.

Una dintre piesele interpretate de ansamblu s-a numit "Ah ce ceas, ce zi, ce jale", dar cu toate că a început sfâşietor - se pare că fusese scrisă de un boier căruia îi murise un copil - au existat momente în care tempo-ul a devenit mai mişcat şi am putea spune chiar vesel. În asta rezidă frumuseţea acestei muzici: în capacitatea de a pune laolaltă, de a face să coexiste contrastele cele mai puternice, fără ca acest lucru să deranjeze. Cum reuşesc? Chiar nu ştiu, dar cu siguranţă rezultă o muzică de mare efect.

Aş mai face referire la colajul de dansuri prezentat în încheierea programului, înainte de bisuri. A fost vorba de un dans grecesc şi câteva româneşti. Constantin Răileanu, cel care conduce ansamblul, ne-a invitat să depistăm diferenţele. Deşi se asemănau în multe privinţe, am putut face totuşi distincţia între ele, descoperind piese de o rară frumuseţe, de o rară expresivitate, de-a dreptul emoţionante.

Mă bucur de fiecare recital cu Formaţia "Anton Pann", pentru că e salutar să existe cineva care să se preocupe de acest repertoriu, care nu este unul de neglijat, dacă însuşi Jordi Savall a fost atras de el, în special de creaţia muzicală a lui Dimitrie Cantemir.

Formaţia "Anton Pann" are planificate în viitorul apropiat concerte la Iaşi şi din nou la Bucureşti.