«De la stilul meditativ şi foarte energic al lui Vivaldi nu este greu să faci trecerea către Händel - al cărui stil este mai languros în momentele melancolice, în timp ce în momentele de energie se aseamănă cu jocul unor focuri de artificii.»

Cu aceste cuvinte a descris violoncelistul Filip Papa - unul dintre cei doi solişti ai serii ce a deschis, în data de 12 octombrie, Stagiunea Muzicală Radio 2011-2012 - caracterul celor două concerte pentru două violoncele şi orchestră pe care le-a interpretat alături de Răzvan Suma - un tânăr muzician la fel de apreciat în momentul de faţă. Acompaniaţi de membrii Orchestrei de Cameră Radio, cei doi artişti au împărţit scena Sălii Radio pentru a prezenta propria versiune a unor opusuri create în barocul muzical de doi reprezentanţi de seamă ai acestei epoci: Antonio Vivaldi şi Georg Friedrich Händel.

După această primă colaborare pe plan profesional, Răzvan Suma l-a caracterizat pe Filip Papa ca fiind: «… un artist fantastic, un muzician complex - să nu uităm că face parte din cvartetul considerat la ora actuală ca fiind cel mai bun din România, Ad Libitum; din păcate, acum ei sunt afectaţi din cauza pierderii lui Adrian Berescu, dar sunt convins că vor reveni, chiar mai spectaculos.»

Întrebat dacă va mai colabora cu violoncelistul Filip Papa în perioada următoare, Răzvan Suma ne-a declarat: «Bineînţeles, avem deja în plan câteva concerte, la Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara.»

Programul serii - o împletire interesantă de baroc şi muzică contemporană

Condus de dirijorul Gian Luigi Zampieri, concertul a început prin sonorităţi spectaculoase, amintind de muzica de film compusă de Ennio Morricone, sonorităţi ale unei lucrări semnate chiar de muzicianul italian şi interpretată de Orchestra de Cameră Radio în primă audiţie absolută: Non nobis Domine, portretul lui Jacques de Molay - în care caracterul descriptiv-dramatic a alternat cu intervenţiile solistice ale cornului.

Cât despre ordinea în care au ales să prezinte Concertele pentru două violoncele şi orchestră în sol minor de Antonio Vivaldi şi, respectiv, în Do major de Georg Friedrich Händel, tot Filip Papa ne-a mărturisit: «Am ales să începem cu Vivaldi, un reprezentant clasic al Barocului, al cărui acompaniament este scris de el însuşi; Händel, după cum ştiţi, are acompaniamentul mai elaborat şi mai apropiat zilelor noastre, scris de Alfred Alessandrescu, de aceea am ales să îl cântăm în partea a doua a programului.»

Răzvan Suma şi Filip Papa au interpretat două partituri diferite sub aspect stilistic, deşi aparţin aceleiaşi perioade muzicale: atât concertul de Vivaldi, cât şi cel al lui Händel se bazează pe elemente specifice barocului precum formele de ciacconă şi fugă - bazate pe imitaţie, lanţul secvenţelor, formula de ostinato sau mersul cromatic în sens descendent. Iar dacă părţile lente ale acestor lucrări muzicale au zugrăvit, prin intermediul unor sonorităţi melancolice, imagini inspirate parcă de anotimpul toamnei, părţile finale au compensat printr-o atmosferă festivă, demnă de deschiderea unei stagiuni muzicale.

Opinii la început de stagiune

L-am rugat pe violoncelistul Marin Cazacu, profesor al unuia dintre soliştii serii, să alcătuiască o concluzie a acesteia: «Mi-a făcut o mare plăcere să reascult cele două concerte, de Vivaldi şi Händel - dintre care ultimul este o transcripţie pentru două violoncele. Cei doi solişti au demonstrat că sunt muzicieni redutabili, înzestraţi deopotrivă cu calităţi tehnice, temperament şi sensibilitate - şi au ştiut să cultive stilistic cele două compoziţii; am rămas impresionat şi de lucrarea lui Gian Luigi Zampieri. Un debut fericit al Orchestrei de Cameră Radio în această nouă stagiune, pe care îl prevăd viu şi atractiv pentru publicul bucureştean.»