Arhivă : Cronici Înapoi

'Spring Music Flavours', ediție de mai 2011, la Ateneul Român

Publicat: luni, 9 Mai 2011 , ora 14.01

Unul dintre lucrurile care îmi plac cel mai mult la concertele desfășurate sub genericul Spring Music Flavours este că sunt pline de strălucire și de eleganță. Mă refer aici la organizarea foarte bună, care nu lasă niciun amănunt la voia întâmplării.

Repertoriu consistent cu parfum de primăvară

Orchestra Română de Tineret a interpretat, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal, Rapsodia română nr. 1 de George Enescu, valsul Voci de primăvară de Johann Strauss, Dansul ungar nr. 1 de Johannes Brahms, uvertura operei Coțofana hoață de Gioacchino Rossini și, după pauză, suita de Modest Mussorgski, Tablouri dintr-o expoziție; lucrări cunoscute marelui public, lucrări strălucitoare, cele mai multe în tonalitate majoră, în consonanță cu primăvara.

Acești tineri sunt o adevărată explozie de energie și entuziasm. Faptul că au reușit să interpreteze amintitele lucrări într-un răstimp atât de scurt este foarte lăudabil; au avut la dispoziție cinci zile pentru a pune la punct un repertoriu, dacă nu considerabil de dificil, cu siguranță consistent.

Orchestra ca o familie

Dacă privesc în perspectivă, pot spune că se vede că a mai trecut un an de când lucrează împreună. Au câștigat în expresivitate și se omogenizează foarte bine. Atmosfera "de familie" - despre care maestrul Cristian Mandeal a vorbit anul trecut într-o declarație pentru Radio România Muzical - s-a făcut și mai bine simțită și pot spune că am petrecut două ore care s-au scurs foarte frumos.

Personal, aș spune că uvertura operei Coțofana hoață de Rossini a fost momentul maxim al orchestrei; a avut un sunet foarte cald, catifelat, moale, dar nu lipsit de vigoare, de substanță. Chiar cred că a evocat ceva din însorita Italie a compozitorului, blând mângâiată de o adiere parfumată.

Atmosferă rafinată

Despre Cristian Mandeal cred că nu mai este cazul să vorbesc. I-a strunit pe tinerii muzicieni cu măiestria pe care i-o știm, punând în valoare contribuția fiecărui instrument; de pildă alămurile, mai ales în ultima parte a Suitei Tablouri dintr-o expoziție, sau partidele de oboi, clarinet și flaut în Rapsodia Română.

Bineînțeles, bisurile nu au lipsit, Vals trist de Sibelius și Hora staccato de Grigoraș Dinicu împlinind programul.

O serată elegantă, cu atmosferă rafinată, un program spumos - iată coordonatele pe care s-a desfășurat concertul de sâmbătă, 7 mai 2011, al Orchestrei Române de Tineret.

Petra Gherasim