Evenimentul la care am asistat marţi, 22 martie 2011, poate fi numit, cred, fără teama de cuvinte mari, o sărbătoare a comunităţii germane din Ardeal, dar şi a culturii româneşti în genere, o sărbătoare cu o doză de senzaţional în povestea care i-a precedat.

Margarete Depner

În podul unei case din Braşov au fost păstrate cu pietate decenii la rând, fără să se cunoască public existenţa lor, un număr mare de lucrări ale pictoriţei Margarete Depner. Margarete Depner s-a născut în 1885 şi a decedat în 1970 la Braşov, unde locuia. Lucrările inedite de pictură, grafică şi sculptură au fost încredinţate unei autoare din Viena, Lisa Fischer, care s-a ocupat începând din 2007 de restituirea în spaţiul public a acestor valori aproape necunoscute din istoria Braşovului.

Paul Richter

La fel de puţin cunoscute astăzi sunt paginile muzicale semnate de nepotul pictoriţei Margarete Depner, compozitorul braşovean Paul Richter (1875-1950), muzician apreciat de George Enescu şi foarte activ factor de cultură în Braşovul interbelic, al cărui fond documentar, şi el în aşteptarea unei restituiri, este păstrat de Muzeul Casa Mureşenilor din Braşov. Între scurtele alocuţiuni rostite de Walter Rothensteiner, preşedintele Băncii Raiffeisen, care a sponsorizat proiectul, de doamna Silvia Davidoiu, ambasadorul României la Viena şi de autoarea cărţii, Lisa Fischer, am avut plăcerea să ascultăm Cvartetul nr. 2 în re minor de Paul Richter interpretat de o formaţie din Sibiu.

Apropiere culturală între Viena şi Braşov

Alcătuit din Kurt Philippi, Melinda Béres, Anna Dénes şi Margit Kardos, Cvartetul Sine Nomine şi-a pregătit atent interludiile, purtându-ne în atmosfera muzicală a Braşovului de altă dată. În condeiul alert al temeinicului compozitor care a fost Paul Richter am simţit nostalgia istoristă a muzicii germano-austriece: gravitatea unui Reger sau a bătrânului Beethoven, melodica sentimentală, dansantă, a muzicii populare de la periferia Vienei. În tot acest demers am simţit un dialog treaz între trecut şi actualitate. Şi nu putem decât să ne bucurăm că actualitatea priveşte cu ochi mai binevoitori decât în timpul vieţii Margaretei Depner, marcat de războaie mondiale, de nazism şi comunism, distanţa (sau apropierea) geografic-culturală dintre Viena şi Braşov.