În toiul verii, când lumea muzicală intră în vacanţă, numărul concertelor scade, lăsând melomanii în aşteptarea unei noi stagiuni. Pentru cei mai puţin răbdători, deschiderea Seratelor Muzicale în Bucureşti - organizate la Ateneul Român de Asociaţia "Lanto Arte", a însemnat miercuri, 14 iulie 2010, un prilej de sărbătoare datorat recitalului violonistei Mihaela Martin şi pianistului german Thomas Hoppe. Selectat din repertoriul clasico-romantic, programul serii, înscris în sfera sentimentului introvertit, a surprins publicul mai ales prin modul de interpretare în care a fost abordat, cei doi instrumentişti redând muzical sentimente precum încrederea şi bucuria.

De la Sonata op. 30 nr. 8 de Beethoven şi Sonata în La major de Franck, până la Scherzo de Brahms şi Valsul-Scherzo op. 23 de Ceaikovski, de la virtuozitate strălucitoare şi până la melancolie profundă, muzica a stat permanent sub semnul Contrastului - timbral, dinamic şi de tempo. Duo-ul Mihaela Martin - Thomas Hoppe a impresionat prin sincronizare, acurateţe intonaţională, dar şi prin aparenta uşurinţă cu care a făcut trecerea de la exaltarea prezentă în muzica lui Beethoven, la caracterul nostalgic "marca Brahms", lirismul diafan, armoniile surprinzătoare din partitura lui Franck şi muzica plină de mister a lui Ceaikovski.

Trebuie să menţionez totodată impresia puternică pe care mi-a transmis-o Suita populară spaniolă de Manuel de Falla, o lucrare prezentată rar în viaţa muzicală românească. Nu ştiu exact cine a fost "magicianul" care a creat, printr-o paletă bogată a armoniilor, nuanţelor şi timbrurilor, o lume muzicală fascinantă: violonista Mihaela Martin, pianistul Thomas Hoppe sau compozitorul Manuel de Falla? Oricare ar fi răspunsul, seria Seratelor Muzicale bucureştene se anunţă captivantă.