Directorul general interimar al Operei Naționale Române din Iași, Andrei Fermeșanu, ne vorbește despre actuala stagiune a instituției, dar și despre o veste bună pentru iubitorii operei din Iași: proiectul pentru construirea unui nou sediu al teatrului liric ieșean.

Domnule Fermeșanu, suntem la începutul lunii februarie, așadar presupun că putem vorbi despre prima jumătate a stagiunii curente. Cum au fost primite de public eforturile pe care le-a depus Opera Națională Română din Iași în ultimele luni?

Publicul a primit foarte bine proiectele noastre, poate cu atât mai mult cu cât acest an este un an de sărbătoare. Aș pune în capul listei centenarul Puccini - spectacole noi, spectacole pe care le avem în vedere pentru această primă jumătate a anului. Aici este vorba despre „Turandot”, opera pucciniană pe care sperăm foarte curând să o prezentăm publicului; un spectacol care la Iași în stagiunea trecută a beneficiat de o formă în concert, dar, de data aceasta, vrem să avem un spectacol cu toate elementele constitutive. De altfel, la începutul anului, primul spectacol din 2024 a fost o creație pucciniană, „Boema”, unde l-am avut invitat pe Ștefan Pop, la pupitrul dirijoral fiind Daniel Jinga. A fost un succes. Am pășit cu dreptul în acest an în care celebrăm creația pucciniană. Vom recidiva, dacă pot spune așa, în martie, când vom avea o „Toscă”, având invitat pe maestrul dirijor Daniel Jinga.

Totodată, nu uităm că se împlinesc anul acesta 150 de ani de la premiera celebrei Messa da Requiem de Verdi (cu premiera la San Carlo, în Milano) și, de asemenea, vom celebra acest moment.

Pe 29 februarie, în fiecare an, sărbătorim muzica lui Rossini. Ne-am gândit să începem cu o gală în care să prezentăm publicului mai mult decât „Bărbierul din Sevilla”, pentru că îndeobște cam asta se prezintă în România atunci când spunem Rossini. Vom aduce arii, părți orchestrale, duete, terțete, cvartete din creația rossiniană, sperând ca pentru finalul anului 2024 să avem o nouă premieră, celebra „La Cenerentola”, pentru că avem artiști valoroși în casă și sigur ne vom întări forțele și cu invitați.

Așadar, vești bune pentru publicul din Iași. Și înțeleg că, de asemenea, există o nouă veste bună - planuri pentru un nou sediu al Operei Naționale Române din Iași. Fiind vorba despre un proiect de mare amploare, pentru început aș vrea să ne vorbiți despre necesitatea acestei inițiative.

Este o veste extraordinar de bună și de necesară pentru că Opera Națională Română din Iași este cea mai mare instituție de spectacole din toată zona Moldovei, însumând sute de angajați, artiști cu contracte. Acest comodat cu Teatrul Național... suntem ca doi frați cărora ne-a rămas puțin mică această casă pe care o împărțim. Nu mai pun aici și rigorile, necesitățile tehnice pe care le reclamă spectacolul liric - fie de acustică, fie de disponibilitatea sălilor pe compartimente... Sunt extrem de multe elemente pozitive care se întrevăd odată cu enunțarea acestui proiect major, un nou sediu pentru Opera Națională Română din Iași. Sunt semne foarte bune pentru că deja s-a ajuns la stadiul în care terenul identificat pentru a fi construit acest nou sediu trece din proprietatea autorității locale, în cea a statului, a autorității centrale, și sigur, de aici, întreaga demarare a procedurilor; vorbim în primul rând de documentație. Suntem într-o strânsă legătură cu Ministerul Culturii și, deocamdată, strângem datele și informațiile necesare unui caiet de sarcini pe care ulterior se va grefa toată documentația. Mă încântă faptul că există și bugetare - o veste extraordinară!

Este în beneficiul nu numai al ieșenilor, ci a întregii zone a Moldovei, pentru că avem spectatori care vin din toate județele și din toate orașele Moldovei să vadă spectacolele Operei Naționale Române din Iași. Așadar, va fi un centru zonal, nu numai unul destinat Iașiului și spectatorilor săi.

Este oare prea devreme pentru estimări în privința duratei acestor lucrări?

Sigur, țin de perioadele de implementare ale proiectelor pe capitole, însă vestea cea mai bună este că există finanțare, că există o lege prin care se atribuie această sumă necesară Operei Naționale Române din Iași (nu este o sumă deloc mică). Perspectivele sunt îmbucurătoate atât pentru artiști, care așteaptă de 68 de ani un sediu propriu în care să putem prezenta publicului spectacole la nivelul resurselor artistice și tehnice pe care le avem în operă. În acest comodat cu Teatrul Național, cum spuneam, ne revin doar 15 zile într-o lună în care trebuie să asigurăm și un număr de reprezentații, să rulăm și artiștii casei și, sigur, invitați, pentru diversitate, pentru noutate.

Așadar, un sediu nou, la toate standardele europene de nivel 2024, nu înseamnă decât o societate mai culturalizată, pentru că unul dintre rolurile operei este și acesta, de a-și cultiva cetățeanul.

Care este bugetul pe care îl aveți alocat și, de asemenea, aș vrea să ne spuneți și când au început aceste discuții?

Discuțiile există în spațiul public de foarte mulți ani, însă abia acum se concretizează. Din informațiile mele, este vorba de o cifră care se duce spre 80 de milioane de euro - o sumă, cum spuneam, consistentă.

De aici încolo nu pot decât să sper că toate lucrurile vor merge conform unui calendar - știți că întotdeauna pot apărea elemente neprevăzute - însă optimismul sau „la speranza”, cum zice lirica pucciniană din „Boema”, ne guvernează acțiunile în acest moment.

Salutăm acest demers și nu pot decât să felicit factorii decidenți de orice natură care au găsit de bună cuviință să materializeze acest proiect care de ani de zile este vehiculat în spațiul public și iată-l acum în concret.