Pianista Yuja Wang a fost solista concertului din 23 septembrie 2023 de pe scena Festivalului Enescu. Ana Sireteanu a realizat un interviu cu pianista pe 24 septembrie.

Cum v-ați simțit seara trecută, 23 septembrie, pe scena Festivalului Enescu?

Sunt întotdeauna foarte bucuroasă să revin la București. Este a cincea oară când mă aflu aici și concertez în cadrul Festivalului Enescu. De fiecare dată când mă întorc îmi reamintesc cât de mult iubește muzica publicul de aici și cât de entuziasmați sunt să vină în sălile de concerte. Am observat o adevărată pasiune pentru muzică și este emoționant să vezi acest lucru.

Ați înregistrat în 2015 concertele pentru pian de Ravel cu Orchestra Tonhalle din Zurich și dirijorul Lionel Bringuier, aceste înregistrări bucurându-se de un mare și binemeritat succes. Cred că această combinație de muzică clasică și jazz vi se potrivește foarte bine. Cum simțiți muzica lui Ravel?

Limbajul său muzical este așa de ravelian. Într-adevăr, influențat de Gershwin, abordează și limbajul specific muzicii jazz, dar consider că muzica sa rămâne distractivă, atât pentru solist, cât și pentru orchestră. Concertul în sol major este ca un parc de distracții, iar a doua parte este foarte frumoasă, eu o asemăn cu „Marea" lui Debussy sau „Mama mea, gâsca" de Ravel. Aici compozitorul apelează la amintiri din copilăria sa, iar muzica este pură și emoționantă, într-un mod rezervat.

Îmi place foarte mult și Concertul pentru mâna stângă, care este, de asemenea, foarte distractiv, dar și foarte provocator. Aici putem auzi bolero-ul și valsul, dar concertul pentru mâna stângă este singura piesă care se termină într-o lumină triumfătoare. Este cunoscut faptul că Ravel a scris acest concert pentru Paul Wittgenstein, pianistul care și-a pierdut mâna dreaptă în război. El nu a fost mulțumit de rezultat, spunând că el a cerut o sonată. În schimb, partitura pe care a primit-o are încă de la început multe cadențe dificile. Dar, așa cum am spus, pentru mine este o lucrare distractivă, chiar dacă nu sunt sigură unde să îmi țin mâna dreaptă când îl cânt. De asemenea, orchestrația acestui concert este mult mai amplă decât cea a concertului în sol major. Într-un concert este întotdeauna foarte important echilibru între aportul orchestrei și cel al instrumentului solist. Dar este foarte rock'n roll.

Derulați acum un turneu de trei concerte cu Concertgeboworchestra și Klaus Makela. Ați cântat deja în Amsterdam și aseară la București, iar ultimul dintre aceste concerte va fi în Dortmund. Se petrece vreo schimbare de la un concert la altul? Cum a fost Yuja Wang în Amsterdam și cum a fost pe scena de la București?

Se schimbă tot timpul, bineînțeles, și îmi place când merg în turneu cu o orchestră pentru că atunci ai ocazia să înțelegi cu adevărat piesa. Toată lumea înțelege lucrarea mai bine și interpretarea devine mai bună în întregime. În timp ce sala din Amsterdam este foarte intimă, fiind cunoscută pentru istoria sa și o acustică extraordinară, aici, la București m-am simțit "îmbrățișată" de audiență, iar acest lucru este minunat având în vedere diferența considerabilă de locuri în sală. La Amsterdam am avut un auditoriu de 200 de oameni, iar la București au fost 4.000. În plus, pentru un pianist instrumentul pe care cânți are un mare impact. Cred că toate acestea au contribuit la rezultatul final, la sonoritatea pe care a avut-o piesa pe scena de la Amsterdam, respectiv pe cea de la București. Spre exemplu, ieri pentru că am avut 4.000 de ascultători și o sală atât de mare, am încercat să creez o atmosferă și mai intimă decât a fost la Concertgebow ca să văd dacă acest lucru funcționează. În sala din Dortmund am mai cântat, este o sală foarte bună, însă nu știu dacă voi cânta pe același pian ca data trecută. Îmi place să văd ce se întâmplă spontan, la locul respectiv.