Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu dirijorul Gabriel Bebeșelea

Publicat: luni, 9 Octombrie 2023 , ora 11.26

Al doilea program simfonic din stagiunea 2023-2024 a filarmonicii bucureștene îl aduce la conducerea orchestrei instituției pe Gabriel Bebeșelea, dirijor principal al ansamblului. Despre concertele de joi, 12 octombrie și vineri, 13 octombrie, de la Ateneul Român - un dialog purtat de Ioana Țintea.

Domnule Gabriel Bebeșelea, ce însemnătate are pentru dumneavoastră calitatea de dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii "George Enescu" și cum descrieți revederea cu muzicienii de fiecare dată când sunteți în fruntea ansamblului?

Pentru mine e o mare bucurie când revin la Ateneul Român pentru că realizăm de fiecare dată o legătură muzicală și descoperim noi sonorități. De fiecare dată, îmi face plăcere că toată lumea e bucuroasă să realizeze noi tipuri de concerte, noi concepte și noi piese pe care am încercat în fiecare concert de-al meu la Ateneu să le includ în programul săptămânii respective.


Aș dori să ne îndreptăm atenția către programul pe care-l veți dirija joi, 12 octombrie, și vineri, 13 octombrie, la Ateneul Român. În prima parte a serii, invitat este flautistul Ion Bogdan Ștefănescu în Cantabile și Presto pentru flaut și pian de George Enescu, cu orchestrația semnată de Valentin Doni, și Concertul pentru flaut și orchestră din creația lui Jacques Ibert. Care sunt atributele acestei asocieri de lucrări?

Cantabile și Presto pentru flaut și pian de George Enescu este o lucrare din perioada lui așa-zis franceză. Este o muzică tipic pariziană, o lucrare fundamentală pentru repertoriul flautistic. Conexiunea este directă cu Concertul de Jacques Ibert, pentru că Ibert a fost un continuator al acestui început de secol XX în ceea ce privește muzica franceză. Cele două lucrări de flaut sunt foarte ofertante din punct de vedere atât al expresivității, cât și al virtuozității - lucruri pe care publicul bucureștean o să-l sesizeze încă o dată la flautistul Ion Bogdan Ștefănescu.


Partea a doua a serii este dedicată poemului simfonic Așa grăit-a Zarathustra de Richard Strauss. Începutul lucrării este unul dintre cele mai recognoscibile momente muzicale din câte există și datorită includerii sale în coloana sonoră a filmului 2001: O odisee spațială, al regizorului Stanley Kubrick. Cum explicați dumneavoastră personal popularitatea acestei lucrări?

De fapt, această alegere de repertoriu din partea a doua a concertului este conectată cu un alt concert pe care l-am făcut alături de Filarmonica "George Enescu" în urmă cu câteva luni, în stagiunea precedentă, când îl aniversam pe Gyorgy Ligeti. În acel concert, am interpretat o altă piesă din coloana sonoră a filmului 2001: O odisee spațială, Athmosphere. În același concert, am făcut și o altă lucrare care a stat la baza muzicii de film, Planetele de Gustav Holst. Așadar, după câteva luni, cercul se închide cu momentul de debut al filmului lui Kubrick, și anume Așa grăit-a Zarathustra de Richard Strauss. E unul dintre cele mai importante poeme simfonice din istoria muzicii și, de fapt, este o descriere sonoră a romanului filosofic al lui Nietzsche, de unde își trage și titlul, și trece prin principalele momente de metamorfozare ale acestui personaj din religia universală, Zarathustra, și, de fapt, prin toate conceptele care au revoluționat filosofia germană începând cu acest roman filosofic al lui Nietzsche.


Care este conceptul unificator al întregului program de la Ateneul Român?

Conceptul este, de fapt, George Enescu. Pornește de la George Enescu, iar Richard Strauss a scris acest poem în momentul în care George Enescu se afla deja la Paris, dar muzica lui Enescu din perioada respectivă (vorbim de 1896) era profund influențată încă de perioada sa vieneză, încă de muzica pe care Richard Strauss o interpreta atât la Munchen, cât și la Viena, și cu care George Enescu a avut foarte multă legătură și din care și-a și tras seva de inspirație în acea perioadă.


După concertele de la Ateneu, ce urmează în agenda dumneavoastră?

Mai urmează un concert la Ateneu alături de Orchestra Română de Tineret, concertul de Ziua Regelui, alături de tenorul Ioan Hotea și mezosoprana Martiniana Antonie. Urmează concerte la Bochum în Germania, la Belfast în Marea Britanie, Irlanda de Nord, concerte și în capitala culturală europeană - Timișoara... iar apoi, o serie întreagă e concerte pe care o să o am alături de colegii din Filarmonica "George Enescu".

Interviu realizat de Ioana Țintea