Ansamblul Il Giardino Armonico dirijat de Giovanni Antonini prezintă pe scena Ateneului Român oratoriul "Anotimpurile" de Joseph Haydn. Participă Corul NFM din Wrocław (pregătit de Lionel Sow), iar solişti sunt soprana Anett Fritsch, tenorul Maximilian Schmitt și basul Florian Boesch. Evenimentul constituie punctul final al unui turneu european derulat cu acest program și face parte din agenda Festivalului Internaţional "George Enescu".

Dirijorul Giovanni Antonini a avut amabilitatea de a o oferi un interviu cu două zile înainte de a fi prezent la Bucureşti, pe când se afla la Anvers, oraşul în care a avut loc penultimul concert al turneului.

Maestre Giovanni Antonini, reveniţi în cadrul Festivalului Internaţional "George Enescu", alături de ansamblul "Il Giardino Armonico" al cărui director artistic sunteţi. De această dată, veţi prezenta oratoriul "Anotimpurile" de Joseph Haydn. Ştiu că acest concert încheie un turneu european cu acest titlu. Cum aţi ales itinerariul turneului derulat la Lucerna, Bonn, Bremen, Wrocław, Anvers, precum şi finalul acestuia, la Bucureşti?

Cred că a fost o configuraţie de date în funcţie de ofertele diferitelor festivaluri. Am avut primul concert pe data de 3 septembrie, la Lucerna și am încheiat prima serie de concerte pe data de 9 septembrie, la Wrocław. Am avut o perioadă de pauză, iar acum suntem la Anvers, în Belgia și suntem pregătiți pentru ultimele concerte ale turneului, cu un gran finale la București. Așadar, am avut o combinație foarte frumoasă de date, săli de concerte fantastice și, desigur, a încheia la București, în cadrul Festivalului Enescu, reprezintă un final frumos al acestui turneu.

Cum consideraţi că s-a dezvoltat Festivalul Internaţional "George Enescu"?

Festivalul "George Enescu" este cu adevărat un punct de referință, unul dintre festivalurile majore din Europa. Publicul este foarte cald, sala este extraordinară, astfel încât consider că este unul dintre cele mai importante festivaluri în care am oportunitatea de a participa. Reprezintă o etapă foarte importantă în cadrul unui turneu.

Aşa cum știm, derulaţi un proiect de mare anvergură, Haydn2032, creat pentru a înregistra și interpreta (alături de "Il Giardino Armonico") toate simfoniile lui Haydn, până la data la care se vor împlini 300 de ani de la nașterea compozitorului. În acest context, care este rolul oratoriului "Anotimpurile", precum și semnificaţia acestui turneu european?

Este un proiect de foarte mare anvergură, despre care aș spune că suntem deja la mijlocul desfăşurării sale. Este un proiect extraordinar, în care, în ceea ce mă priveşte, am descoperit o mulțime de lucruri despre această muzică; nu este întotdeauna clar cum să o percepi, cum să o citeşti. Sunt de-a dreptul entuziasmat de acest proiect. Totodată, întrucât Haydn a compus un număr atât de mare de lucrări, printre care şi muzică vocală, cu patru ani în urmă am făcut oratoriul "Creaţiunea", alături de Ansamblul "Il Giardino Armonico" și corul din München. A fost o experienţă minunată, ceea ce a încununat demersul de a analiza muzica lui Haydn, abordând nu doar creaţia sa instrumentală, îndeosebi cea simfonică, dar şi acest oratoriu grandios. Oratoriul "Anotimpurile" se situează imediat după "Creaţiunea", este mai rar interpretat în zilele noastre decât "Creaţiunea", dar, într-un fel, îl consider mult mai important. "Creaţiunea" este o capodoperă, dar "Anotimpurile", fiind mai puțin cunoscut, a reprezentat pentru mine o nouă descoperire. Este o lucrare mult mai amplă, în cadrul căreia poţi intui evoluţia ulterioară a compozitorului. Sunt foarte bucuros că am posibilitatea de a interpreta nu doar simfoniile, ci şi marile lucrări vocal-simfonice, pe care le analizez şi le prezint, dintre care cele mai importante sunt aceste două oratorii.

Care consideraţi că este motivul din cauza căruia oratoriul "Anotimpurile" este mai rar întâlnit în programele concertelor, comparând cu "Creaţiunea"?

Cred că încă din vremea lui Haydn oratoriul "Anotimpurile" a fost comparat cu "Creaţiunea". "Creaţiunea" are un subiect mult mai clar şi se poziţionează la mijlocul drumului spre o lucrare sacră. Oratoriul "Anotimpurile" este mult mai lung, fiind privit însă, încă de la început, ca un frate mai mic al oratoriului "Creaţiunea", iar această impresie s-a menţinut până în prezent. Trebuie spus că oratoriul "Anotimpurile" nu este uşor de interpretat din punct de vedere tehnic, necesită multă răbdare, nefiind un titlu din repertoriul permanent al ansamblurilor. Cred că oratoriul "Creaţiunea" a umbrit mereu "Anotimpurile", dar pentru mine, acesta din urmă este mult mai atractiv din punct de vedere muzical.

Cum aţi ales soliştii şi corul pentru acest proiect şi cum a decurs colaborarea cu aceştia?

Îi cunosc foarte bine pe solişti - Florian Boesch, Maximilian Schmitt, Anett Fritsch. Sunt foarte fericit atunci când am posibilitatea de a lucra cu aceiași muzicieni cu care am mai colaborat, şi le face şi lor plăcere să lucreze cu noi, întrucât putem dezvolta (chiar şi pe parcursul mai multor ani), o concepţie comună asupra muzicii. Deci, e mult mai bine să avem un grup închegat, în cazul de faţă de solişti vocali, dintre care doi au participat şi la proiectul ce a inclus interpretarea şi înregistrarea oratoriului "Creaţiunea". Anett Fritsch este cea care abordează pentru prima dată acest Haydn. Pentru mine contează foarte mult să ne cunoaştem reciproc şi să ne înţelegem din ce în ce mai bine, pentru reuşita proiectului nostru.

Întrucât sunt şi director artistic al Festivalului Internaţional Wratislavia Cantans din Wrocław, am colaborat de mai multe ori cu ansamblul coral al Forumului Naţional al Muzicii, pe care îl consider a fi unul dintre cele mai bune coruri din Europa. Aşa că, fiind prezent des în Wrocław şi cunoscându-ne reciproc, a fost o alegere firească să lucrez oratoriul cu acest cor. Deci, pentru mine, este o asociere ideală. Desigur, am alături şi Ansamblul "Il Giardino Armonico" al cărui co-fondator sunt.

Așa că, sunt foarte fericit să lucrez cu cele trei grupuri care realizează producţia - soliştii, corul şi orchestra, căci mă simt foarte legat de ele. Repet, este o situaţie ideală pentru mine.

Pentru stagiunea următoare aveți cumva în plan un alt proiect similar, tot cu lucrări de Haydn, pe care să îl derulaţi în paralel cu proiectul principal Haydn2032?

Aş dori ca, împreună cu Ansamblul "Il Giardino Armonico", să încep să explorez muzica lui Beethoven; se datorează acestei experienţe cu oratoriul "Anotimpurile" de Haydn. Fiind o creaţie târzie a lui Haydn, din punct de vedere tehnic, gradul de dificultate se apropie de cel al creaţiilor lui Beethoven; de asemenea, este o lucrare de mari dimensiuni. Astfel, simt că Ansamblul "Il Giardino Armonico" este pregătit ca, din punct de vedere cronologic, să meargă mai departe faţă de muzica lui Haydn. Planul meu e de a lucra simfonii de Beethoven și cred că se va transforma într-un proiect pentru următorii ani.