Corul Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu, susţine în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu” un concert cu lucrări din creaţia compozitorilor Claudio Monteverdi, Giovanni Pierluigi da Palestrina, Hans Leo Hassler, Corneliu Cezar şi Ariel Ramirez. Acesta are loc joi, 7 septembrie 2023, la Ateneul Român.

Joi noapte vei dirija Corul Madrigal în cadrul Seriei "Concertele de la miezul nopții" a Festivalului Internațional "George Enescu". Mai întâi, m-aș opri la acest aspect, al momentului nocturn, gândindu-mă că recent a avut loc recitalul de la răsăritul soarelui - o premieră pentru ansamblul pe care-l conduci. Cum este, din perspectiva interpretului - dirijor, artist liric - să susții un concert impecabil din punct de vedere profesional în momente ale zilei mai puțin obișnuite?

Îmi face plăcere să povestesc despre această extraordinară îndrăzneală a Corului Madrigal. Da, la ora 5.50, în sunetele muzicii lui Corneliu Cezar și în triluri de păsări am acompaniat ieșirea soarelui din mare. Practic, aceasta a fost imaginea; atunci, exact când cântam versurile lui Corneliu Cezar "Din flăcări și roți", soarele a ieșit de tot din mare. Parcă a fost totul regizat, dar nu de către noi, ci de către Creatorul acestei lumi. Este ceva impresionant să simți ca artist că 600 de persoane, la ora aceea, te așteaptă pe malul mării, să-i vezi pe colegii tăi că sunt entuziaști la ora aceasta, să-i convingi că este bine ceea ce facem... rezultatul fiind înălțător pentru toți cei care am fost acolo. Toți participanții au plecat de acolo energizați, fericiți și cu gândul că pot face orice. Bineînțeles, nu este ușor, dar cu pregătirea necesară dinaintea acestui moment, am reușit să cântăm extraordinar cu toții. Așadar, cred că distrugem un mit; anume acela că până la ora 10-11, fiecăruia cum îi convine, nu sună glasul. Iată, în timpuri excepționale se pot face și lucruri extraordinare!

Monteverdi, Palestrina, Hassler sunt compozitorii lucrărilor pe care le-ai selectat pentru prima parte a concertului, urmând ca în partea a doua să fie prezentate creații semnate de Corneliu Cezar și Ariel Ramirez. Care este povestea acestui concert? Cum ai ales programul?

Programul este, simbolic, un arc peste timp; arcul fiind început de Marin Constantin, de Madrigalul anilor '63. Vorbim aici, în prima parte, de muzică preclasică, de renaștere. Costumele noastre extraordinare, care au ieșit anul acesta la lumină, reprezintă anii 1590-1630, sunt extraordinar de frumoase și, practic, acompaniază vizual ceea ce noi vom cânta din acea perioadă. Missa Brevis este una din misele pe care Marin Constantin le-a selectat și le-a cântat cu mare drag atât aici, în România, cât și peste hotare (spre exemplu, la Vatican), iar Misa Criolla este una din piesele necântate până atunci în România (în 1975, dacă nu mă înșel, pe scena aceluiași Ateneu, s-a cântat pentru prima oară în România de către Madrigal). Putem spune că simbolic, cumva, facem acest arc al timpului, dându-ne seama că, de fapt, reprezentăm toți aceeași emoție, aceeași dorință de a fi sensibili și creativi pe scenă, în maniera madrigalistică.

Soliști vor fi membri ai corului, dar și invitați artiști români și străini. Te rog să ne povestești puțin despre ei.

În a doua parte, avem lucrarea extraordinară a lui Corneliu Cezar. Da, soliștii în această lucrare "Flăcări și roți" sunt colegii noștri din cor. Însă, în Misa Criolla, avem invitați din Argentina, frații Nacho și Nicolas Guzman - doi muzicieni autentici, care simt în venele lor, așa cum din toate repetițiile a reieșit acest lucru, un ritm folcloric suprapus peste textul sacru. Și avem foarte mult de învățat de la ei. Cântând împreună, am început și noi să simțim un pic din această libertate exprimată prin mișcările corpului, prin inflexiunile vocale autentice ale lor. Este un pas înainte și pentru Corul Madrigal această alăturare cu cei doi frați Guzman.

În luna iulie s-au împlinit 60 de ani de la prima apariție pe scenă a Corului Madrigal fondat de maestrul Marin Constantin. Cum ai defini sonoritatea vocală distinctă a acestui ansamblu?

Este lumina alăturată armonicelor grave. Spun grave în sensul profunzimii sunetului. Bineînțeles, Marin Constantin când a creat această combinație de sunete ale copiilor - spunea el, dar, de fapt, erau voci de tinere fete - cu cele ale unor baritoni și bași, care aveau o rezonanță puternică, rotundă și niște armonice extraordinare... această combinație de voci pure cu voci profund rezonatoare a fost varianta pe care o visa și pe care a cultivat-o de-a lungul anilor.

Anul acesta, da, împlinim 60 de ani din această visare a lui Marin Constantin. Cred că este important să știm că în continuare folosim acea tehnică non-vibrato, cu sunet alb, cu luminozitate, cu omogenitatea specifică Corului Madrigal din toate timpurile, cu frazarea și intenția creativă și sensibilă specifice Madrigalului și specifice visării maestrului nostru Marin Constantin.

Aș menționa însă că anul acesta celebrăm și prima repetiție, din 11 aprilie, și al doilea moment, bineînțeles, este concertul de la Brașov, din 7 iulie 1963. Suntem foarte emoționați că putem astăzi celebra și duce mai departe noi acest vis și ne onorează acest lucru că, alături de seniorii noștri care vin la concerte și la toate întâlnirile noastre importante, încă mai putem fi împreună în acest vis minunat.

Și apropo de emoții, anul acesta s-au împlinit două decenii de când noi am absolvit facultatea. La acea vreme, erai deja membră a Corului Madrigal, activând în calitate de artist liric și, ulterior, dirijoare. Iată, deci, că ai trăit alături de acest ansamblu o treime din existența sa de până acum. Care erau dezideratele tale de atunci, din 2003, și ce-ți doreai să ajungi să faci din punct de vedere profesional?

Mă bucur că mi-ai adus aminte acel moment. Din 2002 sunt membră a Madrigalului. Aș vrea să spun însă că am colegi care sunt dinaintea mea, chiar din 1998, de peste două decenii, și astăzi îmi sunt alături și facem o echipă extraordinar de frumoasă și sensibilă. Atunci visam că o să fiu și eu un muzician bun, mă bucuram de fiecare moment, sorbeam din priviri tot ce vedeam și simțeam din mișcările maestrului Marin Constantin care era în fața noastră, un zeu, efectiv! Alături de Corul Madrigal m-am simțit ca în cel mai prețios atelier muzical posibil din România, la ora aceea, și eu cred și sper că se poate spune și în acest moment același lucru. Toți studenții și tinerii care vin către noi caută un soi de perfecțiune, dar e sensibilitate exploatată la maxim, ceea ce ne caracterizează... și curajul acesta de a inova momente, de a inova concepții, regii, spectacole și, inclusiv, să aducem piese, un teritoriu românesc care nu se mai cântă sau nu s-a mai auzit; câteodată, chiar și prime audiții mondiale. Iată, atunci visam să pot face toate acestea, însă eram în drum spre acest lucru și încă suntem pe drumul în care căutăm noi și noi resurse de a ne exprima și de a duce în fața publicului bucuria sunetului.

Și apropo de faptul că i-ai pomenit pe foștii noștri colegi de an, care și acum, unii dintre ei, sunt membrii Corului Madrigal, ți-a fost mai ușor avându-i alături în cor? Cum vezi drumul parcurs în aceste două decenii?

Este ca o familie aici, la Madrigal, pentru că noi am trăit în aceste două decenii și bune, și rele, și greutăți, și bucurii enorme. Gândiți-vă cum este să mergi într-un turneu de săptămâni întregi în care te rupi de cotidianul tău, de obișnuințele tale, de familia ta... Și-atunci, trebuie să te adaptezi la ceva nou în timp ce muncești, în timp ce trebuie să ai grijă de tine. Și-atunci, bineînțeles, prietenia celor cu care mă cunosc de atât de mulți ani a fost foarte importantă și este o susținere extraordinar de frumoasă și bună atât din partea lor, dar și din partea mea în ceea ce-i privește. Însă asta nu înseamnă că îi iubesc mai mult față de ceilalți colegi ai mei. Intru în fiecare zi în sala de repetiții și în scenă la concertele noastre iubindu-i mai întâi pe toți, pentru că eu cred că comunicarea nu se poate realiza decât dintr-o manieră de acest gen.

Care sunt idealurile tale acum? Ai anumite planuri conturate pentru viitor?

M-am oferit deja și, prin Cantus Mundi - programul nostru național, impactăm astăzi foarte mulți tineri. Peste 60.000 de tineri - copii și studenți - au trăit alături de Corul Madrigal măcar un concert pe scenă sau într-un festival organizat de noi. În această manieră, mă pun la dispoziția acestor tineri, acelor dirijori care îi păstoresc prin corurile lor. Și, cred că maniera asta de a împărtăși ceea ce știi în fiecare secundă și de a-i ajuta pe alții să vină în această mișcare corală de care avem nevoie cu toții... pentru că și de public avem nevoie, iar publicul se educă și se crește, dar avem nevoie și de formații corale care să fie la fel de îndrăznețe, la fel de libere în exprimare, la fel de iubite ș.a.m.d. Și, în același timp, dispoziția mea este de fapt dispoziția noastră, a tuturor, aici, într-o manieră organizată astfel încât să punem toate puterile din start la dispoziția acestor copii, la dispoziția acestor tineri, pentru ca ei să se poată exprima și artistic, și sensibil, și creativ.

Iată că pe aceste două paliere, ca artist pe scenă, dar și mentor din alte puncte de vedere, în cursurile de dirijat, mă pun la dispoziția tuturor celor care doresc această atenție și sper din tot sufletul să le pot oferi ceva care să le fie de folos.

Într-o perioadă în care problemele economice se acutizează și probabil că vor afecta și domeniul artistic, cum vezi rolul muzicii în viața cotidiană? Este de utilitate publică? Și te-aș ruga să-mi răspunzi atât din perspectiva directorului artistic a Corului Național de Cameră "Madrigal - Marin Constantin", cât și a mamei, având un fiu adolescent.

Cred că exact în vremurile grele trebuie să ne axăm mai mult pe educația artistică în mod special. De ce? Pentru că oamenii au nevoie tocmai în vremuri grele de sensibilitate și de posibilitatea de a se exprima. Or, exprimarea prin muzică alături de un alt om, un alt copil, un alt tânăr care este foarte diferit de tine dar spune același lucru, respiră în același timp cu tine și cântă aceleași versuri, practic, transmite același mesaj este foarte important. Din punct de vedere economic, niciodată cultura nu a fost 100% așa cum ne-am fi dorit noi, artiștii, susținută. Dar întotdeauna am găsit soluții, Slavă Domnului!, aici, la Madrigal, să putem merge mai departe astfel încât să putem oferi valoare din toate punctele de vedere. Bineînțeles că primii beneficiari de această valoare suntem chiar noi, cei care cântăm.

Pe de altă parte, dacă vorbesc despre generația fiului meu, care are astăzi 14 ani, forma lor de exprimare este "dirijată" de tot ce aud ei prin media. Este o realitate pe care trebuie să o acceptăm și, având în vedere acest lucru, să mergem mai departe susținându-ne de ceea ce ei doresc, abordează și ascultă... De-acolo să mergem mai departe. Interzicându-le anumite lucruri nu rezolvăm nimic, dar educându-i, aducându-i aproape de Madrigal, aducându-i aproape de o piesă renascentistă alături de o piesă modernă, poate, alături de artiștii lor preferați astăzi dar într-o manieră elegantă și, cumva, cu atenție pentru text, cred că putem rezolva această lipsă a artei din școli și din societate.

Cred că se poate găsi susținere financiară, pentru că sunt foarte mulți oameni... chiar noi am întâlnit, foarte mulți directori de fabrici, de firme mari, care vreodată în viața lor au cântat în cor și... să vedeți atunci sclipire în ochi când vorbesc despre pasiunea pe care au avut-o atunci și plăcerea de a cânta în cor. Aceia sunt oamenii care astăzi ajută în continuare arta, chiar dacă din umbră și chiar dacă numele lor nu apar mereu. Cred că se poate mai mult, dar niciodată nu a fost total abandonată arta.

În continuare, încurajăm pe toți oamenii care au această posibilitate, pe cei care hotărăsc în educație și în politică să fie alături de noi artiștii pentru că și noi suntem alături de toată societatea atunci când aceasta o cere.