Invitatul meu din această seară este maestrul Marin Cazacu - violoncelist și manager general al Filarmonicii "George Enescu" din capitală. Maestre, vă mulțumesc pentru sunteți aici, alături de noi, în studioul Radio România Muzical!

Mulțumesc pentru invitație!

Sunt sigur că violoncelul vă este unul dintre cei mai apropiați prieteni, dacă nu cel mai apropiat. Dată fiind actuala poziție managerială pe care o ocupați, cât timp îi mai acordați prietenului dumneavoastră?

Nu atât cât mi-aș dori. Dar pentru că rămâne prietenul de suflet, evident, am bucuria de a avea din când în când concerte alături de studenții mei din Ansamblul Violoncellissimo. Am și un proiect de muzică de cameră pe care-l voi prezenta în cadrul Festivalului Internațional "George Enescu", la București. Suntem deja în pregătiri. Plecăm mâine la Bacău. Vom cânta acolo în formulă de cvartet cu pian împreună cu colegi de-ai mei. Deci, bucuriile nu lipsesc din viața mea. Violoncelul rămâne, așa cum am spus, prietenul cel mai apropiat de suflet.

Nu mă așteptam la alt răspuns de la dumneavoastră. De altfel, ați fost implicat în recenta ediție a Festivalului CellEast, dedicat violoncelului, sunteți membru activ al ansamblului Violoncellissimo pe care-l conduceți. Anul trecut, în 30 septembrie, de ziua dumneavoastră, ați fost pe scenă în Turneul "Clasic la puterea a treia". Anul acesta, tot pe scenă veți fi de ziua dumneavoastră?

Cu siguranță, da! Nu e prima oară când mi se întâmplă să-mi petrec ziua de naștere pe scenă. După concertul respectiv, sigur, îi invit pe colegii care-mi sunt alături să sărbătorim împreună acest eveniment. E o bucurie imensă să știi că și publicul află că e ziua ta și-atunci ai surprize plăcute, cum a fost ultima oară la Oradea, când directorul filarmonicii împreună cu publicul s-au ridicat în picioare, mi-au adus un tort, au aprins lumânări, s-a stins lumina... M-am simțit exact ca acasă!

Și pentru că vorbeam de proiecte, mi-aduc aminte că într-un interviu de anul trecut ați promis pentru vara aceasta acel concert cu o sută de violoncele - Violoncellissimo 100. Când va avea loc?

Foarte curând. Pe data de 5 iulie va avea loc la Ateneul Român, în cadrul Festivalului "Vară magică", chiar în deschiderea acestui festival, acel concert pe care noi îl organizăm o dată la cinci ani și e un concert pe care și-l dorește toată suflarea violoncelistică a României. În afară de violonceliștii din București, vor fi prezenți muzicieni violonceliști din cele mai importante orașe ale României - Iași, Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu, Ploiești, Pitești, Craiova ș.a.m.d. E o bucurie comună, a noastră, de a ne regăsi împreună, deoarece comunicarea violoncelului și comunicarea muzicii în general este cel mai frumos act uman pe care noi putem să-l întreprindem. Și dacă-l facem împreună, e și mai frumos!

Sunteți o breaslă și nu este pentru prima dată când aud în acest studio lucrul acesta. L-a mai spus și discipolul dumneavoastră Răzvan Suma. A spus că sunteți o breaslă adevărată. Nu am întâlnit alți instrumentiști care să aibă o astfel de comunitate. Nici violoniști, nici pianiști, dar violonceliști, iată, dumneavoastă afirmați că sunteți o breaslă, o comunitate!

Cred că instrumentul ne apropie mai mult decât pe alte categorii de muzicieni. Și mai e ceva! Avem în construcția noastră profesională modele extraordinare care ne-ai insuflat această dragoste de a crea alături de alte persoane și de a te bucura la fel de mult ca și cum ai fi de unul singur, poate chiar mai mult.

Muzicologul Dumitru Avakian scria în Adevărul despre dumneavoastră, în momentul în care ați fost învestit în funcția de manager al Filarmonicii "George Enescu", citez: "Este omul instituției, o cunoaște din interior, a crescut și s-a format aici, a fost solistul acesteia înainte de a deveni profesor al Universității bucureștene de muzică. Aici a îndrumat numeroase promoții de tineri violonceliști care dau astăzi consistență vieții noastre muzicale." Este o expresie care etichetează activitatea dumneavoastră de pedagog. Ce vă îndeamnă să faceți această profesie mai ales astăzi când, iată, profesia de dascăl este scoasă în stradă?

Toată viața mi-a plăcut, mărturisesc! La un moment dat, când eram elev, am avut modele pe care le amintesc foarte des pentru că le sunt recunoscător tuturor profesorilor mei. Și cred că toți violonceliștii ar trebui să facă acest lucru. Îmi aduc aminte, cred că la vârsta de 16-17 ani, aveam profesor un ardelean din Cluj foarte, foarte serios, dar, în același timp, foarte patern în relația cu elevii săi. El mi-a insuflat această dragoste pentru pedagogie. Doream să devin profesor la 16 ani. Și am avut primele mele experiențe pedagogice la clasa a XI-a, a XII-a - ofeream lecții celor mai mici și am constatat de atunci că am această și dorință și, poate, relație deosebită pe care mi-am creat-o în timp cu cei mici, cu cei mai mari acum deja, pentru că predau la nivel universitar. Este o profesie care se face cu pasiune. Vine din interiorul tău să dăruiești altora, să oferi ceea ce ai învățat tu și ai putut să acumulezi într-o viață profesională, să dorești să împărtășești și altora experiențele tale și soluțiile tale pe care le-ai găsit de-a lungul timpului, pentru a deveni mai bun și mai direct pentru ca publicul care te ascultă să se poată bucura din plin de emoțiile și energiile pe care le creezi în timpul concertelor.

În urmă cu 40 de ani, în 1983, ați devenit solist concertist al Filarmonicii "George Enescu", iar acum sunteți cel care conduce această prestigioasă instituție. Vă invit la un mic joc de imaginație și vă întreb ce credeți că ar spune tânărul pe-atunci Marin Cazacu, în vârstă de 27 de ani, despre managerul actual al Filarmonicii "George Enescu"?

Frumoasă provocare! La vârsta aceea, cu siguranță, nu mi-aș fi imaginat că o să ajung managerul Filarmonicii "George Enescu".  Eu privesc acum din punctul de vedere al interpretului, la vremea respectivă mă consideram doar interpret, nu aveam nici statutul de pedagog... faptul că am trăit acolo, m-am format acolo... o orchestră îl formează mai bine decât orice școală pe un muzician și pe cei care nu au făcut-o, îi sfătuiesc să trăiască o astfel de experienţă, chiar dacă dorințele lor din perioada studenției și liceului sunt clar de a deveni soliști... Complexitatea muzicii simfonice este cea care îți creează orizontul profesional de care ai nevoie și la care să te raportezi, pentru că în primii ani de Filarmonică am cântat în orchestră, am cunoscut aproape tot repertoriul simfonic ce se cânta la vremea respectivă, iar astăzi, am o implicare și administrativă, pentru că despre acest lucru este vorba, dar probabil că muzicianul din mine de atunci ar recunoaște că omul de astăzi știe, pentru că a acumulat în timp experienţă, știe mai multe despre relațiile interumane potrivite pentru a avea o comunicare normală și firească cu membrii orchestrei, cu membrii corului, cu cei din administrație. Probabil că (cel de atunci) ar aprecia poziția în care mă aflu și m-ar încuraja să continui!

2022-2023 a fost prima stagiune normală după pandemie. Ne apropiem de închiderea ei, așa că vă invit să ne spuneți ce concluzii trageți după acest sezon?

Concluziile sunt optimiste înainte de toate. Publicul a revenit în sălile de concert. A fost o perioadă ușor tulbure la începutul anului trecut, dar am remarcat pe parcursul acestei stagiuni că avem noi categorii de public care intră în sălile de concert, nu numai la Ateneul Român, dar cred că și-n Sala Radio, și-n sala Operei, și-n alte săli de concerte din țară. Este evident că interesul pentru cultură, pentru muzică crește. Depinde și de noi foarte mult, de cei care conducem aceste instituții, să ni-i apropiem, să le oferim șansa de a descoperi muzica clasică. Îmi place sloganul pe care-l prezentați dumneavoastră, Radio România Muzical, "muzică clasică pentru toți". Așa este. Muzica este pentru toți. Și dacă pornim de la această frază atât de simplă, putem constata că adunăm cât mai multă lume și asta a făcut la Ateneul Român și Filarmonica "George Enescu"; a organizat mai multe concerte educative prin care au descoperit momente din muzica clasică indiferent de epocă - clasic, baroc, romantic, modernă sau românească. Astfel, pot să spun că a fost o stagiune plină, a fost o stagiune de succes, o stagiune în care sălile au fost în proporție de 90% sold out la concertele simfonice (la cele camerale, urmează, pentru că este un gen muzical mai puțin frecventat de către publicul meloman, dar capătă și acesta consistență și atunci va fi și mai atractiv).

Deci, o stagiune bună, cu speranțe pentru viitor!

Trebuie să amintim că Filarmonica a împlinit în aprilie 155 de ani - atunci, Societatea Filarmonică Română sub conducerea lui Eduard Wachmann. Iar în februarie, Ateneul Român - clădirea-simbol a culturii noastre - a împlinit 135 de ani de când a fost finalizată. O onoare, dar și o obligație pentru dumneavoastră, nu-i așa?

Obligatoriu! Onoarea face parte deja din jobul meu... să onorezi istoria acestei instituții, istoricul clădirii - două branduri pe care un manager trebuie să le gestioneze când devine directorul Filarmonicii "George Enescu". Ateneul Român nu este o instituție în sine, este gestionat de către managerul filarmonicii. Cele două branduri se contopesc. Și asta este și dorința mea, ca publicul să înțeleagă că în interiorul acestei clădiri care nu prea a fost vizitată - de foarte puțin timp a început să se deschidă pentru turiști - sunt realizate concerte de muzică clasică și este la îndemâna tuturor să vină să asculte, să viziteze și să se bucure din plin de ceea ce oferă clădirea-simbol a României și Filarmonica "George Enescu" - două instituții emblematice și foarte vechi ale României.

La două luni de la preluarea funcției de manager al filarmonicii, ați pornit un festival - Athenaeum Summer Festival. Continuă și anul acesta, după câte am văzut. Vor fi nume importante din lumea muzicii pe afiș. Vă rog să ne spuneți despre ce este vorba!

Bucuria mea este că ne aflăm la cea de-a doua ediție. Dorința mea a fost, înainte de toate, să asociez cele două branduri - Filarmonica "George Enescu" și Ateneul Român. Filarmonica nu a organizat un festival propriu niciodată, este primul de acest fel și mă bucur că se realizează la sfârșit de stagiune când este nevoie să adunăm public în jurul clădirii și în interiorul său și membrii orchestrei, ai corului și muzicienii invitați pe care îi avem să ofere momente deosebite prin programele pe care le-am pregătit pentru această ediție.

Închidem stagiunea și deschidem, în același timp, festivalul cu un program deosebit: Aleksandr Borodin - Dansurile polovțiene, foarte cunoscută, pentru cor și orchestră; apoi, celebrul Concert nr.2 în fa minor de Frederic Chopin cu o pianistă extraordinară, Lise de la Salle, iar în partea a doua, dirijorul spaniol Josep Caballe Domenech va dirija două lucrări din repertoriul spaniol foarte cunoscute, pe care cu siguranță publicul le fredonează deja - cele două siute din baletul Tricornul de Manuel de Falla și Dansurile fantastice de Joaquin Rodrigo. Deci, avem bucuria de a deschide cu acest tip de program romantic.

În data de 24, avem două concerte la Ateneu. Unul, la ora 19.00, cu o pianistă turcă, Gulsin Onay (Turcia a crescut foarte mult în ultimul timp. Artiști de mare renume circulă la nivel mondial.), care ne prezintă un program extrem de atractiv - o sonată în La major de Mozart cu celebrul rondo a la turca, o lucrare romantică în primă audiție în România a unui compozitor turc și Chopin, bineînțeles nu lipsește, cu Andante spianato și Marea poloneză. După care, la ora 21.00, în fața Ateneului Român, membrii partidei de coarde din cadrul orchestrei filarmonicii, Athenaeum String Quartet împreună cu concertmaestrul orchestrei, Rafael Butaru, vor interpreta cele două balade românești de suflet, ale lui George Enescu și Ciprian Porumbescu și, bineînțeles, Anotimpurile de Antonio Vivaldi - poate printre cele maia scultate lucrări la nivel mondial din aria muzicii clasice. Concertul din fața Ateneului este cu intrare liberă.

Apoi, două concerte istorice, fabuloase, pentru că avem bucuria de a avea din nou în România pe Wynton Marsalis, trompetistul de geniu, câștigător al 12 premii Grammy, care împreună cu formația sa, Jazz at Lincoln Center, vor avea două zile - 25 și 26 iunie - memorabile, pot spune de pe-acum, pentru că un asemenea nivel nu mai există pe plan mondial. Cei care nu au ascultat până acum instrumentele de suflat pot să vadă la ce nivel se pot prezenta. Și, mai ales, muzica americană pe care aceștia o prezintă, că este jazz clasic, că este un jazz mai modern sau contemporan, este oricum o muzică atât de accesibilă încât toți care vor veni se vor îndrăgosti cu siguranță de muzica america, de Jazz at Lincoln Center și, mai ales, de Wynton Marsalis.

Iar ultimul concert al acestui festival este destinat din nou unei lucrări pe care publicul o adoră, poate și ea una dintre cele mai cântate și mai dorite lucrări de publicul meloman. este vorba de celebra cantată profană Carmina Burana de Carl Orff. Filarmonica "George Enescu" împreună cu Corul filarmonicii, cu dirijorul David Crescenzi și trei soliști de marcă vor interpreta această lucrare în închiderea festivalului, pe data de 27 iunie.

Spuneați undeva că dacă asculți pentru prima dată Carmina Burana te îndrăgostești de muzica clasică, apropo de "muzică clasică pentru toți" - sloganul postului nostru.

În toamnă - iată că aproape nu există vacanţă - începe o nouă ediție a Festivalului Internațional "George Enescu" și, ca de obicei, Ateneul Român găzduiește evenimente importante, dar și Corul și Orchestra Filarmonicii "George Enescu" sunt, ca de obicei, implicate. Ce ne puteți spune despre participarea filarmonicii în festival?

Suntem onorați să deschidem această ediție a Festivalului Internațional "George Enescu" din acest an, în data de 27 august, cu dirijorul Cristian Măcelaru și violoncelistul francez Gautier Capucon, cu un program extrem de frumos - Rapsodia a II-a de George Enescu, Concertul pentru violoncel și orchestră de Antonin Dvorak și Suita Cavalerul rozelor de Richard Strauss. Filarmonica va mai fi prezentă la Sala mare a Palatului în două lucrări deosebite - opera în concert Billy Budd de Benjamin Britten și opera Le grand Macabre de Ligety. Și va încheia la Sala Radio, într-un concert de muzică modernă, cu un program în care va fi și Sibelius și Concertul pentru pian și orchestră de Fazil Say.

Deci, iată, o ediție de festival în care orchestra Filarmonicii, dar și corul Filarmonicii vor fi prezente. Și, după Festivalul Enescu, o nouă stagiune! Aveți, pentru noi, câteva repere din ceea ce urmează din toamnă încolo?

Programul este deja definitivat pentru toată stagiunea viitoare. Avem artiști care au mai fost în București, dar în cadrul festivalului Enescu, niciodată; alții vor dirija pentru prima dată în România. Sunt nume importante la nivel mondial și suntem onorați să-i avem prezenți în cadrul stagiunii noastre. Îl avem pe Jose Cura, Thomas Sanderling, Michael Sanderling. Sigur, îi avem pe dirijorii noștri principali - Christian Badea, Leo Hussain și Gabriel Bebeșelea. Dar îi avem pe Lawrence Foster, pe Leonard Slatkin, pe Christoph Koenig care dirijează și săptămâna aceasta la Sala Radio... și multe alte nume. Avem soliști foarte importanți. Christian Zacharias vine în postură de dirijor și solist. Elisabeth Leonskaja, Nelson Goerner... Artist în rezidență pentru întreaga stagiune la Filarmonica "George Enescu" va fi violoncelistul Andrei Ioniță. Numele, sigur, sunt foarte multe. Nu le deconspir pe toate pentru ca cei care le vor descoperi să se bucure din plin când vor descoperi întreaga stagiune.

... care va fi afișată pe site-ul Filarmonicii "George Enescu".

Maestre, mulțumesc pentru prezența în studioul Radio România Muzical. Vă doresct succes dumneavoastră și colegilor dumneavoastră, săli pline cu public fericit că a fost prezent la concertele la care dumneavoastră sunteți pe scenă sau colegii dumneavoastră vă sunt alături!