Leonhard Baumgartner, violonistul austriac în vârstă de 16 ani, bursier al Internationale Musikakademie din Liechtenstein, a câștigat premiului Discovery Award în cadrul International Classical Music Awards (ICMA). Tânărul e laureat al unor competiții precum Zhuhai International Mozart Competition (1st Prize) și Stockholm International Music Competition (1st Prize și Grand Prix). A fost de asemenea câștigătorul Wiener Symphoniker Talent, debutul lui ca solist având loc în 2022 la Wiener Konzerthaus, unde a interpretat Concertul nr.5 de Vieuxtemps, alături de Wiener Symphoniker. S-a format în universitățile de muzică din Graz, Viena și München. Acolo, principalii lui profesori au fost Regina Brandstätter din 2019 și Dora Schwarzberg și Ingolf Turban din octombrie 2022. Violonistul a răspuns întrebărilor puse de membrii juriului ICMA.

Cum ai început să cânți la vioară?

Când aveam doi ani, îl ascultam pe tatăl meu cântând la violă. Au fost dăți când lăsa instrumetul jos, iar eu încercam să ciupesc coardele cu degetele și să folosesc arcușul, lucru pe care tatăl meu nu prea îl aprecia. Dar când l-am rugat, mi-a făcut o vioară cadou de ziua mea, la trei ani. Apoi am început lecții cu un profesor care era specializat în metoda Szilvay pentru copiii de grădiniță. La momentul respectiv, vioara era doar o distracție. Apoi am început să cânt și într-un cor, iar implicarea mea în muzica a devenit mai serioasă, dar în special mai entuziasmantă.

Ce îți place la acest instrument?

Sunt multe aspecte care îmi plac, în principiu gama variată de sunete și plurivalența fiecărei note în parte. Vioara îmi permite să cânt diverse tipuri de muzică, iar când sunt pe scenă, toată atenția mea e pe a crea muzică, încerc să fiu absorbit în ea în totalitate. Trebuie să mă gândesc la muzică și fac asta înainte și după concerte, sau înainte și după ce exersez la vioară, dar atunci când cânt, mă concentrez doar pe sunet.

Care e concepția ta asupra sunetului?

Cred că fiecare muzician se află în căutarea sunetului ideal și potrivit. Formarea sunetului propriu e influențată de multe aspecte, de situațiile de moment, de sala de spectacol, de tipul de muzică. De curând,am cântat ca parte a unui cvartet de coarde. Și asta e important. Deci există mulți factori, iar sunetul pe care îl adopți trebuie să fie adaptat pentru diverse situații și pentru genul de muzică, bineînțeles.

Ce școală de vioară îți este cea mai apropiată?

Nu cred că pot alege o singură școală, pentru că sunt inspirat de multe. Nu mă pot vedea alegând o singură direcție în mod special. Sunt deschis să experimentez, să îmi croiesc propria cale. În general, îmi place abordarea holistică când vine vorba de învățat și creat muzică.

Ce violoniști, din trecut și prezent, te inspiră?

Pentru mine, muzicienii nu sunt doar cei care creează muzică, sunt și ei oameni. Nu ascult doar ce și cum cântă, vreau să știu și mesajul pe care îl transmit. Deci dacă spun că mă inspiră Ivry Gitlis, asta nu e doar pentru că a fost un muzician extraordinar, ci și pentru că a fost un om bun, care putea împărtăși multe lucruri care să te inspire. Sunt recunoscător că există media, documentare și interviuri cu el și îmi plac poveștile Dorei Schwarzberg despre el. De asemenea, toți profesorii mei de până acum mă inspiră și vreau să le mulțumesc pe această cale!

Ai vreun formă muzicală preferată, cum ar fi muzica de cameră de exemplu, sau recitalul sau cu orchestră?

Îmi plac toate tipurile de muzică și ador să cânt împreună cu alți artiști, însă acum mă concentrez pe interpretările ca solist și pe îmbogățirea repertoriului meu muzical. Acasă îmi place să cânt alături de frații mei lucrări de muzică de cameră. La simpozionul EMU din 2023, pentru Octetul pentru coarde de Mendelssohn, am fost ales vioara întâi. Încerc mereu să capăt experiență cu orchestre, să particip în proiecte care implică orchestre, de exemplu, în luna martie voi interpreta Concertul nr.9 de Beethoven sub bagheta dirijorului Emmanuel Tjeknavorian, în cadrul unui concert de caritate la Wiener Konzerthaus și particip în proiecte pentru tineri organizate de Wiener Philharmoniker.

Ai vreun compozitor preferat?

Nu, îmi plac toți marii compozitori și găsesc în toate epocile istoriei muzicale compoziții pe care mi-ar plăcea să le interpretez. Fiecare compozitor e aparte, fiecare are caracteristicile sale. Deci nu cred că e important să te concentrezi pe anumiți compozitori, ci ar trebui să ai un repertoriu variat, să încerci să afli intenția compozitorului, să exprimi ideile expuse în muzică, apoi să le servești. În momentul în care interpretez o piesă încerc să o consider preferata mea.

Ce părere ai despre muzica barocă care are un repertoriu larg? Te vezi interpretând într-o manieră informată din punct de vedere istoric?

Sunt mai multe modalități de a interpreta repertoriul baroc. De exemplu, poți folosi un arcuș în stil baroc sau corzi fabricate din intestin, dar asta e doar pe partea instrumentului în sine. Cel mai important este să cunoști tehnicile. În sensul acesta, vibratoul este un aspect important. În general, atunci când exersez la vioară, de multe ori nu folosesc vibrato pentru că asta ajută cu precizia și intonația, însă pe scenă îl folosesc pentru a obține un sunet mai frumos. Totuși trebuie să fiu atent la perioada în care a fost compusă lucrarea și să aleg un vibrato potrivit. Dar, cum am mai spus, pe scenă faci adesea ceea ce e potrivit, având în vedere sala de spectacol și caliatea sonoră necesară pentru acustica acesteia.

Încă ești complet implicat când vine vorba de școală, ceea ce nu e ușor. Cum gestionezi și studiile academice și cele muzicale, astfel încât să mai ai și timp liber?

Încerc să le parcurg pe toate ca un pește prin apă, peștele fiind semnul meu zodiacal. Lăsând gluma deoparte, sunt unele materii care mă interesează foarte mult, cum ar științele naturii, istoria și literatura, dar am foarte puțin timp și nu prea apuc să iau o pauză. Când vine vorba de notele importante care decid absolvirea anului, mă concentrez pe ele câteva zile și exersez mai rar la vioară. Directoarea școlii mele, Musikgymnasium Wien, este o persoană foarte caldă și înțelegătoare, care vrea să facă schimbări în bine, acceptă să lipsim de la ore dacă avem motive serioase în ceea ce privește cariera muzicală și susține elevii să dea Bacalaureatul, pentru a putea merge mai departe la facultate. Pentru asta îi sunt recunoscător.

Ești încă tânăr, dar vrei să devii muzician profesionist într-o lume muzicală în care există foarte multe presiuni. Ce simți în legătură cu asta?

Există o anumită presiune, dar eu văd lumea muzicii și ca pe un cerc de prieteni. Tocmai m-am reîntors după o săptămână dificilă la Internationale Musikakademie din Liechtenstein. Am avut alături de alți cinci studenți un masterclass cu Ingolf Turban, dar acolo am și stat cu toții să vorbim foarte des, am gătit împreună și ne-am simțit bine. Învățăm multe unii de la alții și aș prefera să mă concentrez pe asta decât pe presiunea că suntem în competiție. Îi sunt recunoscător lui Drazen Domjanic în mod special, el fiind un mare filantrop și susținător al tinerilor muzicieni și al academiei din Liechtenstein! Acolo mă simt foarte bine, ca acasă.

Ce înseamnă pentru tine ca tânăr artist faptul că ai câștigat Discovery Award în cadrul ICMA?

Sunt foarte bucuros și recunoscător. Mă entuziasmează ideea că voi cânta la Gala ICMA. Sunt tare fericit că îmi voi putea împărtăși muzica cu publicul din Wroclaw și din lume, de oriunde va mai fi ascultat concertul. Bineînțeles, acest premiu reprezintă o nouă și mai mare responsabilitate față de muzică și față de mine.

Simți și o anume responsabilitate față de alți tineri și de implicarea lor în lumea muzicii clasice?

Noi, tinerii muzicieni, trebuie să le arătăm altor tineri ce înseamnă muzica, ce îți oferă și cât de entuziasmant e să creezi muzică, pe lângă sporturi și alte activități. Am mers la un liceu normal care nu avea profil de muzică și într-o zi mi-am luat vioara și am cântat la școală. Toți colegii mei au fost foarte interesați și mi-au lăsat impresia că ar mai fi vrut să asculte. M-au tot întrebat după cum mai merge cu vioara. Deci nu e vorba de lipsă de interes ci de lipsă de informare.