Începând din data de 22 martie, ora 19.00, Radio România Muzical va putea fi ascultat și la Iași, pe frecvența 95.4 FM. Debutul emisiei Radio România Muzical va fi marcat printr-o serie de evenimente, reunite într-un festival derulat în principalele instituții muzicale din Iași. În acest context, dirijorul Tiberiu Soare i-a oferit un interviu colegei noastre Ioana Țintea despre concertul pe care îl va conduce vineri, 24 martie, atunci când se va afla în fruntea Orchestrei Filarmonicii "Moldova" din Iași.

Tiberiu Soare, vineri, 24 martie, melomanii ieșeni vor putea asculta în transmisiune directă la Radio România Muzical, concertul pe care îl veți susține alături de Orchestra Filarmonicii Moldova, acest eveniment având o dublă semnificație, debutul emisiei Radio România la Iași și aniversarea celor 26 de ani de existență a postului nostru. Cum percepeți acest moment festiv?

Pentru mine este o bucurie. De altminteri, de fiecare dată când mă reîntâlnesc cu vechii mei prieteni din Filarmonica Moldova Iași. Este un prilej de mare bucurie. Avem o colaborare de aproape 20 de ani. Abia aștept să dăm acest concert. Legat de Radio România Muzical, un jucător foarte important de pe piața culturală media românească. Nu pot să am decât cuvinte de laudă. Acești mulți ani pe care îi serbează acum, reprezintă tot atâția ani puși în slujba culturii de calitate și nu pot decât să îi felicit, iar faptul că se lansează o frecvență Radio România Muzical la Iași nu poate decât să fie spre bucuria tuturor iubitorilor de muzică și de cultură adevărată. Faptul că va exista și o frecvență dedicată urbei celor șapte coline, mă bucură și mai tare.

Uitându-ne în urmă, cum ați caracteriza colaborarea dumneavoastră cu postul nostru?

Una ca fiind excelentă. Radio România Muzical a fost alături de mine în toate felurile, în lungile mele drumuri. De multe ori am avut și privilegiul de a fi invitat pentru a participa la diferite emisiuni, bineînțeles concertele pe care le-am susținut alături de diverse orchestre, printre care și Orchestrele Radio, au fost transmise în direct de Radio România Muzical, așa că pentru mine Radio România Muzical a reprezentat un companion de nădejde în toți acești ani.

Revenind la concertul din data de 24 martie, cum ați gândit construirea programului?

Repertoriul a fost convenit împreună cu managementul Filarmonicii ieșene, dar cred eu că este unul grăitor, pentru ocazia pe care o reprezintă. Începem cu preludiul actului al III-lea din opera Lohengrin de Richard Wagner, un moment luminos, un moment exuberant, este un fel de foc de artificii sonor, cred eu, foarte nimerit pentru ocazia festivă a concertului. Această piesă de efect și de scurtă durată în același timp, va fi urmată de una din capodoperele pianisticii din toate timpurile, vorbim de Concertul în la minor pentru pian și orchestră de Edvard Grieg, în interpretarea Alexandrei Dariescu. Mă bucur foarte mult să mă reîntâlnesc cu Alexandra, un muzician extraordinar de inteligent, care, pe lângă tehnica pianistică stăpânește și o sensibilitate aparte, o inteligență aparte muzicală și mă bucur foarte mult că vom colabora din nou. Ne-am mai întâlnit în diverse ocazii, pe scenă. În partea a doua a serii vom interpreta Simfonia a IX-a în mi minor de Antonin Dvorak cu supranume Din lumea nouă. Dvorak a fost o scurtă perioadă de timp între 1892-1895, dacă mi-aduc bine aminte, rectorul proaspătului înființatului conservator din New York. Acolo, în al doilea an de ședere, în 1893 a compus această splendidă simfonie, poate cea mai celebră lucrare simfonică a lui Antonin Dvorak.

Ce însemnătate are pentru dumneavoastră acest opus?

Una foarte profundă, pentru că reflectă, pe de-o parte, felul în care Dvorak percepea această lume nouă în care venise relativ de curând. Foarte interesant că Dvorak nu s-a oprit asupra peisajului urban, adică a locuit la New York, iar în perioada șederii lui acolo a întreprins o călătorie chiar în perioada în care scria această simfonie, în hiperlandul Statelor Unite, a ajuns până în Iowa. Am descoperit niște documente ale vremii, într-o comunitate de cehi emigranți în Statele Unite. Erau reprezentanții acelui avânt de vest acești coloniști cehi, erau și purtătorii acelei ideologii care atunci era la modă, acea a destinului manifest, adică încercau să ducă mai departe civilizația cu ajutorul căilor de fier, care deja erau construite în mare parte în perioada respectivă și încercau să ducă spre vest civilizația și ce însemna cultura americană. De ce are o semnificație deosebită pentru mine? Pentru că poți detecta sonorități de negro spirituals, fără îndoială, mai ales în partea a doua a simfoniei, partea lirică, dar în același timp, nu știu cum, printr-un fel de magie componistică, Dvorak reușește să facă să sune temele din această simfonie, deopotrivă, nord-americane și boemiene, cehești, din zona în care s-a născut și din care provenea el. Această ambivalență, cumva admirație față de patria în care ajunsese și de dorul pentru țara pe care o părăsise temporar, această ambivalență a temelor constituie un mix absolut delicios pentru orice meloman și bineînțeles, nu putem trece cu vederea și aspectul spiritual, care denotă o anumită elevație față de lucrările sale precedente această simfonie.

În final, v-aș ruga să le faceți o invitație ascultătorilor din Iași pentru a urmări Radio România Muzical începând din data de 22 martie.

Mă bucur foarte mult că se lansează această frecvență a postului Radio România Muzical și în Iași. Melomanii de acolo vor putea să se bucure de toate aceste transmisiuni splendide ale postului dumneavoastră. Am mare încredere în capacitatea de a transmite muzică bună a tuturor celor care activează în Radio România Muzical. Îi invit pe ieșeni să asculte cu mare încredere și cu mare plăcere.