Din 22 martie 2023, ora 19.00, Radio România Muzical va putea fi ascultat la Iași pe frecvența 95.4 FM. Pentru a sărbători lansarea noii frecvenţe, Radio România Muzical a pregătit, alături de principalele instituții muzicale ieșene, un festival ce include două recitaluri, un concert şi un spectacol de operă. Toate evenimentele vor putea fi ascultate în direct la Radio România Muzical. Debutul îi va aparţine pianistei ieşene Raluca Știrbăț ce va susţine recitalul intitulat "De la Viena la Iași", ce va avea loc la Casa Balș din Iaşi.

Mă bucur să ne reauzim, de această dată în contextul aniversării a 26 de ani de la înființarea postului Radio România Muzical și, mai ales, al debutului emisiei postului nostru pe o nouă frecvență, astfel încât ieșenii ne vor putea asculta și în FM, nu doar on-line. Cu un an în urmă, rememoram cu dumneavoastră câteva momente care au marcat relația dumneavoastră cu Radio România Muzical și ne împărtășeați impresia despre această nouă frecvență FM. Iată că a venit momentul lansării, iar debutul vă aparține cu un recital pe care-l veți prezenta miercurea viitoare la Casa Balș.

În primul rând, privind retrospectiv, cum ați caracteriza relația dumneavoastră cu postul nostru de radio?

Sunt foarte bucuroasă, foarte emoționată și foarte onorată pentru că primele sunete muzicale care se vor împrăștia în eter odată cu transmisia RRM la Iași vor fi, nu ale mele, ci ale Fanteziei în re minor de Mozart, pentru că așa va începe recitalul.

Trec anii foarte repede. A fost o relație foarte frumoasă. Radio România Muzical mi-a fost, de foarte multe ori, alături nu doar la bine, dar și când a fost un pic mai greu. Mă gândesc aici la campania de salvare și restaurare a casei lui Enescu de la Mihăileni. Postul dumneavoastră de radio a fost primul care a reacționat și care a urmărit apoi consecvent această campanie. Și, sigur, toate aparițiile mele mai importante din București, atunci când am avut bucuria să prezint publicului și piese mai puțin cunoscute... și mă gândesc aici în primul rând la capodopere ale creației românești - Concertul pentru pian de Bentoiu, sau Paul Constantinescu, sau Sonata pentru violoncel și pian de Silvestri descoperită de mine la Viena. Au fost foarte multe momente foarte frumoase.

De la Viena la Iași este titlul recitalului de miercurea viitoare pe care l-ați gândit pentru acest debut radiofonic la Iași. Știu că alcătuirea programului are o frumoasă poveste în spate. Despre ce este vorba?

Are mai multe povești în spate, dacă pot spune așa. Împreună cu doamna Cristina Comandașu am gândit un program cu totul special pentru această ocazie, dar, în același timp, un program care se leagă foarte bine și foarte firesc.

Multă lume uită sau unii chiar nu știu cât de important a fost Iașiul în viața culturală și muzicală a Principatelor Române. O spun cu mândrie, aici s-au înființat practic primele instituții muzicale și mă gândesc aici la câteva personalități printre care aș aminti-o pe Elena Asachi, soția lui Gheorghe Asachi. Câtă lume mai știe că Elena Asachi era, de fapt, austriaca Eleonore Teyber, fiica celebrului concert-maestru Teyber de la Viena?! Este cea care a dat, practic, impulsul vieții muzicale de concert în Iași.

Mai mult, concertul nostru are loc în Casa Balș, în casa boierului Alecu Balș, unul dintre sediile Universității Naționale "George Enescu" din Iași, fostul salon unde Franz Liszt a cântat celebrele concerte din turneul său în Principatele Române. Și... și în funcție de asta am ales câteva piese care au o poveste foarte interesantă. Publicul va descoperi multe lucruri noi. Publicul din sală, care sperăm să fie numeros, dar nu va putea fi fizic foarte numeros pentru că sala nu este una foarte mare, în schimb, melomanii care vor asculta din toată țara și bineînțeles din Iași, vor descoperi multe lucruri frumoase.

Sunteți stabilită la Viena, dar reveniți frecvent la Iași, unde ați legat recent o relație și mai strânsă cu orașul natal activând la Universitatea de Arte "George Enescu". Cum e să cântați acasă și, mai ales, în acest context festiv?

Am mai spus-o de multe ori. A cânta acasă este și cel mai frumos și cel mai greu, pentru responsabilitatea e una foarte mare, emoțiile sunt mari. Publicul meloman mă cunoaște de la primele apariții, din copilărie, și încerc cel puțin să dau tot ce am mai bun și să vin cu ceva nou, cu ceva interesant, chiar atunci când cânt o Fantezie în re minor de Mozart, care, din păcate, am impresia că se cântă tot mai puțin.

E o legătură strânsă pe care o am acum cu Iașiul. Vin ceva mai des. E un soi de navetă de la Viena la Iași. Am bucuria și onoarea să predau în cadrul Conservatorului din Iași și să ajut, să inspir niște tineri pianiști cărora cred că pot să le dau un suflu nou, să le împart din cunoștințele mele, din experiența mea acumulată, pentru că meseria asta e una complicată, e una de durată și au nevoie de mult sprijin.

În perioada care s-a scurs de la aflarea veștii că vom emite în FM și la Iași, care au fost reacțiile pe care le-ați remarcat în rândul melomanilor ieșeni, indiferent dacă sunt muzicieni profesioniști sau doar iubitori ai muzicii?

Oamenii s-au bucurat foarte mult și trebuie să spun aici că în primul rând cei trecuți de prima tinerețe, care nu sunt poate întotdeauna familiarizați cu internetul sau poate nu se simt în largul lor, dar nu numai. E foarte frumos și foarte comod să asculți pur și simplu radio în mașină. Eu nu conduc, dar am multe cunoștințe, mulți prieteni la Viena al căror post de radio în mașină este blocat pe radio klassik Stephansdom - postul de muzică clasică din Austria, și s-au bucurat foarte mult. E un lucru grozav că se întâmplă. Ce-i drept, un pic cam târziu, dar tot e bine că se întâmplă și acum.

În acest sens, vă invit să faceți și o recomandare sau o invitație ascultătorilor ieșeni de a urmări Radio România Muzical începând din 22 martie.

Îi invit să-și blocheze emițătorul radioului pe Radio România Muzical pentru că sunt programe frumoase, programe consistente, cu muzici extrem de variate și nu numai clasic, și jazz și multe alte genuri muzicale. Vorbim aici de redactori muzicali extrem de bine pregătiți. Deci, melomanul are parte de introduceri consistente, substanțiale, interesante, referitoare la muzica transmisă, dar și la artiștii interpreți. Deci, e un câștig grozav pentru toată lumea.

În final, nu pot să nu reamintesc că de-a lungul timpului v-ați implicat, așa cum ați spus deja și dumneavoastră, în restaurarea casei lui George Enescu de la Mihăileni. Ați inaugurat acolo o stagiune muzicală - Concerte pe Siret, derulând și cursuri de măiestrie, dar ați publicat și o carte despre creația pentru pian a lui Enescu. Aveți noutăți despre viitoare proiecte similare?

Proiectele există. Eu sunt un pic mai superstițioasă și prefer să vorbesc despre ele atunci când sunt într-un stadiu ceva mai avansat și abia aștept să revin cu noi detalii.

Pentru că l-ați menționat pe Enescu, aș putea aici să amintesc participarea mea în cadrul Festivalului Enescu, în data de 24 septembrie, alături de violonistul francez David Grimal, unde vom cânta împreună Sonata a III-a în caracter popular românesc; voi cânta și solo - Nocturna de Enescu, care este o piesă mamut, pe care m-aș bucura s-o aud tot mai des interpretată de pianiștii români. Vom cânta Sonata de Franck; David va cânta și Sonata de Ysaye, dedicată lui Enescu.

Credit foto: Cringuta Pinzaru