În perioada 10-27 noiembrie se va desfășura Festivalul de Muzică Veche din București, ajuns anul acesta la cea de a XVII a ediție. Laurențiu Constantin, directorul festivalului, ne oferă mai multe detalii într-un interviu realizat de Ioana Țintea.

Domnule Laurențiu Constantin, anul acesta Festivalul de Muzică Veche din București, pe care l-ați inițiat în urmă cu 17 ani, se va desfășura sub genericul "Orient și Occident". De ce ați ales acest subtitlu?

Atunci când vorbim despre un festival de muzică veche organizat la granița răsăriteană a Europei, este foarte aproape de vocația noastră muzicală, artistică. Noi am programat foarte mult muzică barocă în edițiile anterioare ale festivalului nostru, dar este firesc să ne uităm și spre muzicile acestui pământ și să ne uităm și spre muzicile din Orientul apropiat sau mai îndepărtat.

V-aș ruga să ne oferiți câteva detalii despre organizarea festivalului. Cine sunt artiștii invitați și ce noutăți aduce ediția din acest an?

Noutățile sunt tocmai cele legate de muzicile orientului și muzicile popoarelor din bazinul mediteraneean. Chiar deschidem festivalul pe data de 10 noiembrie, la Palatul Bragadiru, cu concertul Sephardica, susținut de Emilio Villalba și Ansamblul Cantica; acesta fiind un concert de muzică sefardă, muzică din Evul Mediu din spațiul hispanic.

Festivalul nostru va găzdui, de asemenea, un concert al mai vechiului prieten al nostru, Ketil Haugsand, un solo de clavecin - Galant Style - pe 12 noiembrie, la Biserica Anglicană, un concert cu repertoriu din barocul muzical francez târziu, dedicat stilului galant.

Exquisite, pe 13 noiembrie, în sufrageria regală a Muzeului Național de Artă al României, susținut de un duo - clavecin și vioară barocă - din Ansamblul "Le Consort" din Franța. Un concert, de asemenea, din muzica barocului francez târziu.

Pe 15 noiembrie, la Sala Auditorium a MNAR, avem Once upon a time - un concert de jazz. Un concert foarte interesant, cu doi interpreți de muzică clasică indiană și un lăutist italian. Un concert de jazz foarte rar... este a doua oară în istoria festivalului când găzduim un concert de jazz în programul nostru.

Ce loc ocupă componenta culturii muzicale românești în această ediție?

Muzica românească este consistent prezentă în acest festival. Vorbim de o conferință-concert în 17 noiembrie, în Sala Enescu a Universității Naționale de Muzică din București, susținută de prof. Nicolae Gheorghiță și, muzical, de Corul Etheros.

Vorbim apoi de un concert de muzică bizantină, Barocul în tradiția muzicală bizantină - o temă foarte incitantă. Există un respectat muzicolog bizantin ce vorbește de un baroc în muzica bizantină, cam în aceeași perioadă în care știm toți că se consuma barocul, așa cum îl știm noi, în vestul Europei. Concertul este susținut de Corul Melos Paisian din Iași și este precedat de o mică conferință a monahului Filotheu Bălan, la Biserica Sf. Ioan Rusul din București.

Și nu în ultimul rând, vorbim despre grupul de muzică veche românească "Trei parale", care va susține două concerte: unul, în programul festivalului, pe data de 20 noiembrie, tot la Sala Auditorium a MNAR, și un al doilea - asociat festivalului, dar nu pe scena festivalului - la Teatrul Teatrelli.

De curând, ați devenit membru în comitetul directorilor Rețelei Europene de Muzică Veche, care cuprinde 132 de membri din 23 de țări. Cum a contribuit acest aspect la organizarea festivalului din acest an?

Prezența mea în comitetul director al Rețelei Europene de Muzică Veche a venit, din punctul meu de vedere, ca o recunoaștere onorantă pentru ceea ce înseamnă Festivalul de Muzică Veche București în peisajul european, mai mult decât ceea ce însemn eu. Firește că prezența acolo și întâlnirile periodice cu alți colegi din Rețeaua Europeană de Muzică Veche reprezintă o sursă de inspirație. Reușesc să fiu la curent cu ceea ce se întâmplă mai ales în vestul Europei, de unde vine majoritatea membrilor rețelei, și să cunosc la prima mână muzicieni, manageri, muzicologi care sunt importanți astăzi în piața europeană de muzică veche.