Pe 1 decembrie  2019, muzicianul a fost solistul Orchestrei Naționale a Belgiei, într-un concert condus de Cristian Măcelaru. Evenimentul a făcut parte din agenda festivalului Europalia, dedicat anul acesta României. Organizator: Institutul Cutural Român. 

Suntem chiar în 1 decembrie şi cred că e important ca, măcar din când în când, să ne întrebăm ce înseamnă să fii român, inclusiv din perspectiva interpretului de muzică clasică, poate românească. Şi în recitalul de la Sala Radio, organizat de Radio România Muzical, ați făcut mai mult decât să cântați extraordinar, pregătind un bis cu totul aparte. Iată că și de această dată veți cânta costumat atipic. Atipic, în sensul clasic, purtând o cămașă tradițională românească. Cum priviți această idee de a fi muzician român, într-un context în care sunteți solicitat oriunde să cântați, ca violoncelist de top?

Îmi permit să mă consider un ambasador cultural al țării mele și consider că momentan locul meu este aici, în străinătate, tocmai pentru a prezenta oamenilor arta și spiritul nostru artistic. Românii au fost așa, ca un burete cultural, au absorbit influențe de prin toate părțile. De aceea, cred că simțul creativ și cultural al românului are o dimensiune filosofic universală, cum putem observa și în lucrările lui Brâncuși, de exemplu, aici, la parterul clădirii Palatului Bozar, unde este și sala de concert. Este acum, cu ocazia festivalului Europalia, o expoziție foarte, foarte frumoasă cu lucrări ale lui Brâncuși. Enescu amintea și caracterul acesta de dor, această melancolie specific românească. Îmi doresc ca de fiecare dată când am ocazia să le vorbesc oamenilor despre cultura noastră, despre scriitori, despre pictori.

Ultima dată am stat de vorbă despre Simfonia concertantă de Enescu cu Johanes Moses, care a cântat-o într-o manieră, aș spune, cel puțin onorabilă, la Sala Mare a Palatului. E nevoie de alte integrale dedicate sonatelor pentru violoncel și pian de George Enescu? Aveți în plan și Enescu?

Am în plan să includ muzica lui Enescu în următoarele mele apariții pe scenă. În ediția 2021 a festivalului Enescu voi avea un recital și acolo este inclusă o sonată de Enescu, nr. 1. De asemenea și pentru stagiunea 2020-2021 am inclus Simfonia concertantă de Enescu și aș dori să-i promovez muzica mai departe.

E complicat să propui Enescu unei case de discuri? Bănuiesc că sunt criterii foarte pragmatice de luat în calcul. În primul rând, cât de interesant e compozitorul din punctul de vedere al celor care cumpără discul.

Pot spune că Enescu a devenit un compozitor foarte atractiv de programat, în cadrul unor concerte, pentru că Dvorak și Șostakovici și Schumann, până și Elgar, s-au auzit de milioane de ori deja în interpretările tuturor celor mai mari artiști. De aceea, de fiecare dată când am amintit numele Enescu, directorii artistici ai orchestrelor sau ai diferitelor case, săli de concerte erau foarte interesați. Sunt convins că muzica românească și mai ales, muzica românească de la începutul secolului XX poate prezenta un interes, pentru că există acest amestec interesant de influențele vestice, franceze în special, cu acest caracter specific popular românesc. Întotdeauna există câte un motiv ce ne amintește de un fluieraș sau o vioară, un lăutar și acest caracter popular cred că poate prezenta un interes major.

(Versiunea integrală a interviului cu Andrei Ioniţă - în curând în seria "Poveştile de succes ale muzicii")