Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu pianistul Eduard Kunz

Publicat: miercuri, 16 Octombrie 2019 , ora 11.58

În perioada 16 octombrie - 22 noiembrie sunt sărbătorite Zilele culturii ruse în România, serie organizată de Centrul Rus de Știință și Cultură ce propune evenimente muzicale, cinematografice și teatrale. Conform tradiției, deschiderea Zilelor Culturii Ruse va avea loc la Sala Radio, joi, 17 octombrie, când de la ora 19:00 vor concerta Iuri Medianik - la acordeon și pianistul Eduard Kunz care ne-a acordat următorul interviu:


Eu și Iuri Medianik deschidem seria dedicată Zilelor Culturii Ruse, perioadă în care vor avea loc și evenimente precum cel susținut de soprana Antonina Vessenina și muzicieni ai Teatrul Mariinski la Universitatea Națională din București în 19 octombrie. 30 octombrie este o zi dedicată cinematografiei rusești, iar în perioada 15-16 noiembrie Centrul Rus de Știință și Cultură și Teatrul "Nottara" vor găzdui evenimentele dedicate Zilelor Republicii Tatarstan, pentru ca la finalul seriei, Centrul Rus de Știință și Cultură va fi prezent cu un stand de carte rusă la Târgul Internațional de Carte "Gaudeamus, unde va prezenta un volum editat special pentru acest eveniment - "ABECEDAR de limba rusă pentru copii".

Sunt bucuros că deja de câțiva ani evoluez în evenimentul de deschidere; anul trecut a fost un recital solo în care au urcat pe scenă și doi dintre studenții mei, tot la Sala Radio, și îmi amintesc cu drag și de recitalul susținut alături de violonistul Alexandru Tomescu, unul dintre cei mai apreciați interpreți români. De data aceasta suntem eu și Iuri Medianik, un violonist fantastic și un dirijor pe măsură, care de data aceasta va cânta la bayan.


De ce criterii ați ținut cont atunci când ați alcătuit programul acestui recital?

Aveam două idei pentru programul acestui recital. Prima a fost să prezentăm bayanul unui public larg pentru că, în opinia mea, este un instrument care trebuie să se bucure de o apreciere mai mare. Nu știu din ce motiv, dar aproape că nu există un repertoriu pentru bayan; compozitorii l-au evitat. A doua idee a fost să arătăm laturile opuse ale vieții; Dumnezeu și omul, dacă vreți. Bach a scris "Clavecinul bine temperat" ca o paralelă a vieții lui Iisus Hristos, de la Buna Vestire, până la Drumul Crucii, Răstignirea și Învierea; cred că preludiul și fuga din final ne arată cât de mic este locul omenirii în această lume imensă. În partea a doua a recitalului, cu muzica scrisă de Scarlatti și Piazzolla, am vrut să ne concentrăm asupra laturii umane. Muzica lui Scarlatti (compozitor născut în același an cu Bach) avea o altă menire. Este muzica unui geniu, dar destinată petrecerilor organizate de monarhia spaniolă, să nu uităm. Iar muzica lui Piazzolla este despre pasiune, durere, dorință... toată această paletă de emoții umane.

Cred că este interesant ca în 90 de minute să explorăm aceste două laturi, repet - Dumnezeu și omul - atât pentru noi, interpreții, dar și pentru public.


Cât de dificilă a fost abordarea repertoriului pentru pian și bayan?

Repet, nimic nu este scris. Nu există repertoriu pentru aceste două instrumente. În acest recital vom cânta piesele de Bach alternativ. Eu și Iuri Medianik vom evolua solo și sunt sigur că publicul va fi surprins de cât de bine bayanul poate reproduce sunetele unei orgi. Apoi, în partea a doua, aranjamentele sonatelor de Scarlatti sunt făcute de noi, iar Alexey Gurbatov ne-a ajutat cu aranjamentele pentru tangourile din program. Este un experiment până la urmă, pentru că nu am avut partituri de la bun început; a trebuit să omogenizăm sonoritățile celor două instrumente. Au fost multe luni de discuții și o săptămână de repetiții intense, dar a ieșit ceva special.


Putem considera recitalul dumneavoastră de joi, 17 octombrie, unul noncoformist, ținând cont de scena pe care veți evolua și de publicul de la Sala Radio?

Poate din punct de vedere al repertoriului pentru aceste instrumente, da, pentru că într-un recital obișnuit aproape niciodată nu vom găsi pianul și bayanul în această formulă. Dar nu schimbăm muzica pe care o cântăm. La Scarlatti nu am schimbat nicio temă, nicio notă. Iar în partiturile de Bach, Iuri nu a schimbat nicio voce... e doar muzică produsă de o combinație de sunete care nu a existat până acum.

Interviu realizat de Lucian Haralambie