Muzicianul român, stabilit în Germania, lansează în data de 14 iunie un nou album cu lucrări concertante dedicate violoncelului.

Cello Concertos, noul dumneavoastră album, va fi lansat în data de 14 iunie. Ne puteți spune cum a început colaborarea dintre dumneavoastră, Orchestra de Cameră Wurttemberg și dirijorul Ruben Gazarian?

Mă bucur de un parteneriat de mai mulți ani. Am cântat mai multe concerte împreună cu această renumită orchestră de cameră germană. Discul în mod special a fost înregistrat după un turneu în Germania, în care am cântat concertele de violoncel care se află și pe acest nou cd.

Cum ați descrie experiența de studio pentru acest album și cum se raportează aceasta la experiența scenică?

A imprima un disc este întotdeauna o altfel de experiență decât un concert live. Sigur, în acest sens este o anumită presiune fiindcă arăți un renumit concert, cum este de exemplu Concertul lui Haydn în Re major care se află pe acest disc, într-o variantă a ta care acum va fi ascultată de piață, de ascultători, prieteni, alți muzicieni. Din această cauză sigur că dorim ca interpretarea să fie dospită. Dar fiindcă a fost această situație plăcută m-am simțit foarte natural și, cu Ruben Gazarian, care este un dirijor și un om minunat... și așa, această situație mai sterilă decât cântatul pentru public devine naturală și firească.

Vă rog să ne vorbiți despre cele trei lucrări pe care le-ați imprimat. Ce însemnătate au ele în cadrul repertoriului pentru violoncel în general și în repertoriul dumneavoastră în particular?

Pe acest disc se află trei concerte din epoca clasică. În primul rând, Concertul de Haydn în Re major - este probabil cel mai cunoscut concert din aceste trei. Conceptul meu a fost - precum și la discul meu anterior, unde am imprimat Concertul de Haydn în Do major alături de două alte concerte - să combin un concert foarte renumit, un evergreen al repertoriului genului, cu două lucrări mai puțin cântate. Pe acest disc sunt concerte de Haydn, dar Jean-Baptiste Janson și așa-numitul concert de violă al compozitorului Johann Christian Bach care, de fapt, este un concert al francezului Casadesus. Aceasta a fost ideea mea, de a combina trei lucrări. După cum știm cu toții, noi, violonceliștii, ne plângem că nu am avea un repertoriu atât de larg cum îl are vioara de exemplu, dar totuși nu este chiar așa de mic cum credem. Cred că în discografia mea se poate observa această convingere. Doresc să arăt publicului și lucrări mai puțin cunoscute.