Mâine, la Sala Radio și pe frecvențele Radio România Muzical, va putea fi ascultat concertul susținut de Orchestra Națională Radio. Anastasios Symeonidis dirijează un program dedicat sonorităților spaniole. Muzicienii interpretează "Espana" de Emmanuel Chabrier, Concertul pentru harpă și orchestră de Alberto Ginastera, Amorul vrăjitor de Manuel de Falla și Capriciul spaniol op. 34 din creația lui Nikolai Rimski-Korsakov. Solista concertului va fi harpista Maria Bîldea, care ne-a acordat următorul interviu.

Sunteți familizarizată cu scena Sălii Radio, ca membră a Orchestrei Naționale Radio, iar de această dată vă vom asculta ca solistă. Cum vă simțiți în această ipostază?

Mă simt extraordinar. Sunt de doar câteva luni în orchestră. Am venit în octombrie aici, după 31 de ani în Grecia, așa că încă mă familiarizez cu orchestra, mă bucur de colegii mei și de muzica pe care o facem împreună.

Cred că-l cunoașteți, venind din Grecia, pe dirijorul care va conduce acest concert. 

Acest dirijor este încă directorul muzical al radioului din Grecia și îl cunosc de când era foarte, foarte tânăr și colabora cu orchestra Camerata, în care am cântat, de asemenea, 31 de ani. Da, îl cunosc de când a început și relația noastră a fost foarte, foarte bună până acum.

Cum l-ați descrie ca muzician?

Foarte exact, meticulos, își iubește foarte mult meseria.

Cum ați ajuns la acest fir roșu spaniol al programului?

Anul trecut, într-o întâlnire pe care am avut-o cu directoarea formațiilor radioului din București, la Atena, i-am spus că mi-aș dori foarte mult să cânt Ginastera. În România nu s-a cântat de foarte mult timp. O cânta foarte mult profesorul meu, domnul Ivan Roncea. Eu am cântat-o de două ori în Grecia și i-a plăcut ideea, așa că acest concert a fost programat mult înainte ca eu să vin la radio, aici.

Cum ați descrie acest concert pentru cei care nu l-au auzit până acum?

Este o muzică plină de ritmuri latino-americane, binar-ternar, alternanțe foarte caracteristice muzicii din America Latină, cu foarte multe elemente inspirate din folclorul harpelor latino-americane, cu extraordinar de mult ritm și foarte exact, scris destul de greu. Orchestrația este foarte complexă și pune într-o oarecare dificultate harpa. Dar lui Ginastera i-au trebuit nouă ani ca să-l termine; l-a început în 1955 și a fost terminat în 1965.