Domnule Nicolae Gheorghiță, în perioada 2-6 septembrie 2019 veți organiza o conferință dedicată culturii și muzicii balcanice - eveniment în care sunt implicate Universitatea Națională de Muzică București și Societatea Internațională de Muzicologie. Ce v-ați propus pentru această conferință? Care este scopul?

Proiectul este organizat pe șase teme și încearcă să decupeze pe de-o parte ceea ce este tradițional în spațiul românesc - muzica bizantină, zona folclorică - și-n același timp, să conecteze toate aceste practici muzicale cu cele din Balcani. Acestora li se adaugă metodologii și noi trenduri în muzicologie și în teoria muzicii și, bineînțeles, un subiect care este foarte frizat în ultimul timp, este vorba despre relația dintre muzică și puterea politică.

Cui i se adresează această conferință? Este ea deschisă publicului?

Absolut! În primul și-n primul rând, noi încercăm să conectăm zonele de cercetare din România, școlile doctorale, universitățile de muzică, universitățile și institutele de cercetare din Balcani și nu numai. Sunt invitați, firește, studenții masteranzi și doctoranzi și, bineînțeles, cei care sunt preocupați de muzică și cercetare muzicologică.

Cine va participa în cadrul acestei conferințe?

Există un comitet de organizare format din membri ai spațiului universitar românesc și un comitet științific compus din vreo 19 specialiști provenit de la următoarele universități și academii din Europa: Universitatea din Salonic, din Belgrad, de la Innsbruck, de la Zurich, Cipru, Londra, bineînțeles, și Academia de Muzică din Cluj și din Iași.

Ce condiții sunt necesare pentru a participa cu o comunicare în cadrul conferinței?

Trebuie să existe un rezumat al comunicării; el va fi prezentat în limba engleză, nu mai mult de 300 de cuvinte și un cv narativ al autorului. Acesta trebuie să facă dovada unei cercetări consistente pe subiectul pe care și-l alege. Și va exista și o taxă de participare de 150 de lei pentru cei angajați, iar studenții, doctoranzii vor beneficia de o reducere consistentă, ei plătind doar 50 de lei. Până la ora actuală avem estimat că vor participa aproximativ 120-125 muzicologi din Europa și din afara spațiului european, din Statele Unite, Canada, dar și Grecia, Bulgaria, Serbia, Germania, Marea Britanie, Macedonia, Austria, Ucraina, Italia, Irlanda, Franța și Georgia. Și avem și doi keynote speakers - este vorba de nume majore ale cercetării muzicologice: doamna profesoară Valentina Sandu-Dediu, profesor la Universitatea Națională de Muzică București și rector la Colegiul Noua Europă, și Walter Zev Feldman, profesor la New York University și un reputat cercetător al muzicii otomane și operei muzicale a lui Dimitrie Cantemir.

Va continua această colaborare cu Societatea Internațională de Muzicologie? Aveți în vedere și alte proiecte?

Nu este o nouă colaborare pe care o avem, ci este una de ani de zile pe care noi am stabilit-o prin intermediul Universității din Salonic, Universitatea Aristotel, cu un membru al acestei societăți, profesorul Maria Alexandru, specialistă pe mozicologie bizantină. Ne dorim ca evenimentul să continue prin alte simpozioane și conferințe de acest tip în România, iar, după organizarea acestui eveniment din toamnă, vrem să publicăm lucrările specialiștilor într-un volum special.