Arhivă : Interviuri
Înapoi
AUDIO. Interviu cu dirijorul Gabriel Bebeșelea

În 28 noiembrie, Gabriel Bebeșelea va conduce concertul pe care-l susține la Roma Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, cu prilejul Zilei naționale a României.
Un concert organizat de Accademia di Romania din Roma, Ambasada României în Italia și Institutul Cultural Român cu prilejul Zilei Naționale a României și Centenarului Marii Uniri. Cu ce program v-ați gândit să onorați această invitație?
E un program axat doar pe muzică românească sau dedicată
culturii române, foarte divers – trece prin foarte multe etape stilistice ale
muzicii românești, începând cu Dansurile
românești de Bela Bartok și terminând cu Sabin Păutza – Jocuri II. O avem pe marea mezzosoprană
Ruxandra Donose, solistă, cu trei lieduri de Nicolae Bretan pe versuri de Mihai
Eminescu. Deci, un repertoriu destul de eclectic și care încearcă să surprindă
cam toată paleta culturală românească.
Și în același timp să fie accesibil
publicului larg.
Bineînțeles. Am dorit să prezentăm lucrări interesante, dar
în același timp care prind foarte bine și care arată energia și vitalitatea
muzicii românești în acest context al Centenarului.
Concertul de la Roma, Sala Sinopoli,
este doar unul dintre evenimentele muzicale centenare pe care orchestra
filarmonicii clujene, sub bagheta ta, fie le-a organizat în această
perioadă, fie le susține ca invitată. Care sunt celelalte evenimente?
Noi am început deja programul nostru pentru Centenar, care a
debutat cu un concert la Cluj, cu Dansurile
românești de Bartok, Concertul nr. 1
pentru coarde de Sigismund Toduță și Poema
română de George Enescu. Ce e foarte interesant în acest concert care a
avut loc la Cluj-Napoca, a fost proiectul nostru – al Filarmonicii Transilvania
și al meu – de restituții muzicale. De exemplu, Concertul de coarde de Sigismund Toduță era în original compus
în patru părți, dar Toduță a suprimat una din părți – se pare că nu a fost
interpretată foarte bine înainte de prima audiție absolută – și a publicat doar
trei părți. Noi am reușit să restituim această parte și a fost cântată în
premieră absolută în forma în care Sigismund Toduță și-a dorit ca acest concert
să fie interpretat. Un alt proiect care o să urmeze după Roma, continuând
această idee a restituțiilor, e concertul din 7 decembrie în care o să fie
prezentate în premieră cinci lucrări de George Enescu. Sunt lucrări pe care
le-am cercetat – se aflau toate în Muzeul ”George Enescu” – am transcris
manuscrisele, am făcut materiale de orchestră și avem, cu ocazia aceasta, două
noi uverturi de concert de George Enescu, o cantată pentru cor de femei,
soprană și orchestră, un fragment din oratoriul Strigoii pe care l-am înregistrat la Berlin cu Rundfunk Sinfonieorchester
și un oratoriu de George Enescu, oratoriu compus în cea mai mare parte, doar o
mică bucățică rămânând în schițe. Am reușit să-l construiesc din aceste
materiale rămase și o să avem un nou oratoriu, Ahasverus.
Revenind la concertul de la Roma, este
al doilea an când marcați și sărbătoriți Ziua Națională a României peste
hotare.
Anul trecut am fost onorați să fim invitați de Institutul
Cultural Român de la Viena pentru a omagia această dată în poate cea mai
cunoscută sală din lume, o Mecca a muzicienilor, Musikverein – Sala de aur,
unde am făcut tot un program dedicat muzicii românești și am prezentat Simfonia I de Enescu, Pastorala-fantezie de Enescu și am
avut-o solistă pe extraordinara pianistă Alexandra Dariescu, cu care am făcut Concertul de Grieg și Concertino de Lipatti. Grieg – pentru că
era concertul preferat al lui Lipatti.
Ce înseamnă pentru
tine sărbătorirea Zilei Naționale pe scenă?
Pentru mine e un prilej de a promova cultura română - tocmai
de aceea mă bucur că o facem și peste hotare – și un prilej de a demonstra
faptul că muzica românească e extrem de valoroasă și stă foarte bine în
picioare pe orice scenă mare din lume.