Care a fost premisa de la care ați plecat pentru concertul cu muzică și instrumente din vremea familiei de Hohenzollern?

Suntem într-un an jubiliar și pianista Karina Șabac, care a fost inițiatoarea și e și director artistic al proiectului, a venit cu ideea să organizăm un concert care să descrie o traiectorie convergentă a culturii germane și culturii române care, peste barierele de timp și spațiu, să arate ce forță are muzica să-i apropie pe cei care o creează. În momentul în care ne-am decis să realizăm conceptul acestui concert, a trebuit să intrăm într-o perioadă din vremea regilor prusaci, o perioadă de glorie în care au fost creații muzicale de excepție. Pe de altă parte, după ce România a fost unită sub regele Ferdinand, de asemenea muzica a luat o traiectorie excepțională. Și-atunci, în partea a doua a concertului o să fie descrierea asta a muzicii românești de-atunci, din vremea lui Carol I până în zilele noastre.

Și în legătură cu acest fapt, care va fi repertoriul prezentat în concertul de la Palatul Cotroceni?

Concertul acesta este aproape un festival. În prima parte o să fie compoziții din vremea regilor prusaci - Johann Christoph Pepusch, Christoph Schaffrath, Franz Benda și chiar Ferdinand Prinț de Prusia de la 1772 care a scris o fugă pentru pianoforte... și se încheie cu Carl Philipp Emanuel Bach și Georg Philipp Telemann. Asta este în prima parte. În partea a doua vor fi piese de Doina Rotaru, de Constantin Dimitrescu, de un alt prinț prusac, Joachim Albert, de George Enescu, maestrul Valentin Gheorghiu și Dan Dediu. Aș vrea să menționez însă un lucru excepțional - gestul extraordinar pe care l-a făcut Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj, care ne-a oferit pentru concertul acesta un pianoforte făcut Viena pe la 1820-1825 de Adalbert Stabernak. Dânșii ni l-au oferit pentru a aduce sunetul în care se cântau compozițiile în perioada respectivă. Partea a doua a concertului va fi pe instrumente moderne.

Echipa care interpretează este formată din interpreți germani și interpreți români.