Între 2 și 9 iulie, are loc la Ploiești, Câmpina și București a zecea ediție a festivalului de muzică clasică și contemporană “Țintea muzicală”. Director artistic este compozitoarea Dana Probst.

Începe în 2 iulie, cea de-a X-a ediție a Festivalului Țintea Muzicală. Care este tema acestei ediții?

Mă bucur că ne reîntâlnim. Nu-mi vine să cred că am ajuns la a X- ediție. Tema este Centenar. Este o temă generoasă, specială, complicată, dar căreia i-am găsit o soluție, spunem noi, destul de fericită pentru toate categoriile de public.

Ce soluții ați găsit, în privința repertoriului, în privința invitaților?

În privința repertoriului, am plecat de la centenarul Unirii, marea Unire de la 1918, care privește România, dar plecând de la ea, ne-am uitat puțin la contextul socio-politic al Europei Centrale și de Est, de care depindem, în care ne integrăm și am spus să ținem cont și de faptul că 1918 înseamă și sfârșitul primului război mondial, înseamnă înființarea Republicii Austria, legată de destrămarea Imperiului Austro-Ungar și prin faptul că eu locuiesc în Austria. Invitații de bază la această ediție sunt tot din Austria, Carolina Astanei, mezzosoprană, din România,  stabilită în Austria de mulți ani, și Otto Probst.

Deci, ținând cont de toate acestea și contextul socio-politic la care ne referim și faptul că venim dintr-o altă țară acum, a cărei tradiție ne-am însușit-o și noi, cele care suntem din România, am dat programului mai multe direcții. Și anume: prima este strict legată de unirea de la 1918 și legată de muzica românească, deci compozitori și lucrări ale lor dinainte de 1918, dar și compozitori contemporani, pe care i-am pus în dialog, apoi compozitori austrieci, dintre care l-am ales pe Gottfried von Einem, de la nașterea căruia se împlinesc 100 de ani, ca și în cazul lui Liviu Comes și apoi am extins un pic, nu ne-am fixat strict la 100 de ani, am extins un pic și ne-am gândit și la 1938, deci 80 de ani de atunci, an care înseamnă foarte mult pentru istoria și cultura austriacă, pentru că, prin anexarea de către Hitler a Austriei în 1938, foarte mulți oameni de cultură și artiști au fost nevoiți să părăsească Austria, printre care și doi compozitori foarte importanți, Zemlinsky și Korngold. Unul dintre ei a plecat din ’38, iar celălalt s-a hotărât în ’38, fiind deja în America. Asta a fost a doua direcție, iar cea de-a treia sigur că privește strict centenarele muzicale. Două dintre le-am amintit, von Einem și Comes, născuți amândoi în 1918, dar mai ales, două mari sărbătoriri - Debussy, mort în 1918 și Lili Boulanger, poate nu atât de însemnată, de cunoscută, a cărei muzică noi o apreciem foarte tare și ne bucurăm că putem face să fie cântate lucrări de-ale ei în festivalul nostru.

Festivalul se intitulează Țintea Muzicală, însă concertele pe care le oferiți au loc în mai multe localități din Prahova. Unde pot fi ascultate concertele anul acesta?

Anul acesta începem la Ploiești, astăzi, la Muzeul Memorial Paul Constantinescu, într-o atmosferă așa numită de house concert, care se potrivește foarte bine cu repertoriul pe care îl aducem, respectiv de lied  austriac. Deci începem cu o seară de lied. Interpreții sunt numai Carolina Astanei, mezzosoprană și Otto Probst, pian. O seară de lied urmată de un workshop al Carolinei Astanei exact despre liedul austriac de la începutul secolului XX. Pentru că suntem aici, legat de anul 1918, trebuie să spunem că producția de lied și vocea acompaniată de pian și voce cu orchestră, în spațiul austriac a fost foarte, foarte bogată la începutul secolului XX. Programul din 2 iulie, de la Ploiești, Muzeul Paul Constantinescu, conține Zemlinsky, Korngold, iar pe lângă acestea, lucrări de Tiberiu Brediceanu, Brăiloiu și Gheorghe Dima.

Ne întâlnim apoi joi, 5 iulie, la București, în sala Auditorium a Universității de Muzică din București, unde programul va fi puțin mai complex, respectiv, o parte este dedicată ghidului austriac. Vor putea fi ascultate mai multe lucrări de Zemlinsky, Korngold și Gottfried von Einem, iar cealaltă parte este dedicată României, compozitori cu lucrări înainte de 1918, cu inserții de flash-uri sonore de compozitori și mai ales tineri contemporani. Respectiv am luat ciclul Doine și cântece populare românești de Tiberiu Brediceanu și l-am tăiat, să spunem așa, cu lucrări, l-am întrerupt cu lucrări pentru clarinet și chitară bas, bas electric, lucrări pe care le vor interpreta Vivian Neff, clarinetistă, studentă la Helsinki, la Sibelius Academy și Sebastian Dumitrescu, cunoscut, întrucâtva zic eu, publicului românesc. Compozitori români contemporani sunt Cristian Bence-Muk, Gabriel Mălăncioiu, Șerban Marcu, Sebastian Androne-Nakanishi. Tot joi se va interpreta și o lucrare de clarinet solo de Liviu Comes, pentru că îi omagiem și pe cei născuți în 1918.

Duminică, 8 iulie, la Câmpina, avem un concert în sala parohială a bisericii Sfântul Nicolae. Este un complex construit, renovat de părintele Petru Moga, bănuiesc cunoscut, cât de cât în România. Este ceva deosebit. Deci în acea sală vom avea un program ceva mai bogat, respectiv vor putea fi auzite lieduri de Debussy, dar și lucrări de Lili Boulanger, sora Nadiei Boulanger. Vor putea fi ascultate lucrări de compozitori români înainte de 1918, dar instrumentat de data asta pentru vioară și pian, Enescu cu adaptarea Horei Unirii de Flechtenmaher. Ion Scărlătescu, cu Bagatela și Grigoraș Dinicu, Hora staccato. Pe lângă acestea, din nou Comes, dar și o lucrare pentru clarinet solo de Dora Cojocaru, ca și replică contemporană la tot programul nostru. Pe lângă aceasta, în program mai sunt și lieduri de Gheorghe Dima.

Festivalul se încheie luni, 9 iulie la Ploiești, în Biserica Romano-Catolică, Hristos Rege cu un program asemănător celui de la Câmpina cu o zi înainte, dar la care se adaugă și Pie Jesu de Lili Boulanger, care a fost chiar ultima ei lucrare, scrisă pe patul de moarte și trecută pe hârtie de Nadia, sora ei, și încă o lucrare religioasă, special aleasă pentru biserică. În total avem șase interpreți anul acesta, ceva mai puțini decât în zilele trecute. La cei patru deja amintiți se adaugă Mihaela Mitrofan, vioară și Adriana Maier, pian.