Vineri, 2 februarie, dirijorul Julien Salemkour se va afla din nou la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio, pentru a conduce un program Schoenberg-Wagner. Seara se va deschide cu lucrarea "Noapte transfigurată", un opus din perioada postromantică a lui Arnold Schoenberg. În partea a doua a serii invitaţii principali vor fi Marius Vlad Budoiu şi Barbara Krieger, titularii operei "Tristan şi Isolda". În actul al II-lea al operei wagneriene vor mai evolua: Aura Twarowska - Brangäne şi Daniel Pannemaier - Marke. Evenimentul va începe la ora 19 şi va putea fi ascultat în direct la Radio România Muzical. Despre acest eveniment am stat de vorbă cu doi dintre protagoniştii serii: Barbara Krieger şi Marius Vlad Budoiu.

Interviu cu soprana Barbara Krieger

Barbara Krieger veţi cânta Isolda din opera lui "Tristan şi Isolda" la Sala Radio. Cum aţi primit invitaţia din partea organizatorilor?

Am primit invitaţia din partea lui Julien Salemkour cu care am mai lucrat la Berlin. Amândoi iubim muzica lui Wagner şi când m-a întrebat dacă vreau să cânt în Tristan şi Isolda am fost foarte încântată ...am zis, sigur voi veni să cânt.

Ce înseamnă Wagner pentru dumneavoastră, ce loc ocupă în repertoriul dumneavoastră?

După cum ştiţi, provin din Germania unde, desigur, există o tradiţie wagneriană. Primul meu contact cu opera wagneriană s-a petrecut cu mulţi ani în urmă când am cântat în opera "Maeştri cântăreţi din Nurnberg". De atunci, mi-a intrat în sânge "virusul" wagnerian. A urmat "Inelul nibelungului", apoi am cântat pe scenă Walkiria operă în care am cântat două roluri: Brünnhilde şi Sieglinde. M-am îndrăgostit apoi de partitura Isoldei şi vreau să o cânt ori de câte ori am ocazia.

Este dificilă partitura Isoldei?

Aparatul orchestral este mare, trebuie să fi tot timpul concentrat dar nu mi se pare atât de dificil de cântat.

Este muzica lui Wagner una accesibilă pentru public, precum Verdi sau Puccini?

Cred că publicul, şi mă refer în special la publicul german, se teme un pic la început, acesta spune: Wagner - este o operă de mari dimensiuni. Curând însă, după ce ascultă această muzică se îndrăgosteşte, chiar după primele 5 minute.

Se va cânta vineri, 2 februarie, al doilea act din Tristan şi Isolda. De ce această alegere?

Cred că dirijorul a făcut această alegere pentru că muzica este foarte frumoasă, dar mi-ar plăcea să aud toată opera...

Ce ne puteţi spune despre colaborarea cu dirijorul serii, cu partenerii?

Am lucrat mult cu Julien Salemkour, iar cu Marius Vlad Budoiu mă cunosc de câţiva ani, am cântat, împreună, multe concerte şi opere, sper că mă place pentru că şi eu îl plac pe el... îmi place foarte mult să cânt cu Marius. Este prima dată când voi cânta cu Aura Twarowska, dar ne înţelegem foarte bine, este o colegă minunată.

Ce aşteptări aveţi de la publicul din România?

Am mai cântat în România şi mi-a plăcut foarte mult... sunt interesată să văd cum reacţionează, cum răspunde la muzica lui Wagner.

Interviu cu tenorul Marius Vlad Budoiu

Domnule Marius Vlad Budoiu, publicul de la Sala Radio va avea ocazia să vă audă în Tristan din opera Tristan şi Isolda de Richard Wagner. Spuneaţi mai demult într-un interviu că Wagner este preferatul dumneavoastră, că este iubirea cea mare.

Da, este. Şi iată că mi se oferă ocazia să cânt din ce în ce mai mult Wagner. Parcă toată viaţa m-a adus înspre acest drum - pentru că este încă un drum, nu este încă o destinaţie, încă suntem într-un proces de împrietenire continuu al meu cu Wagner, cu muzica lui, cu spiritualitatea muzicii lui - şi sper ca lucrurile să devină din ce în ce mai bune, pentru că datorită ecourilor pe care le am pe urma apariţiilor mele în Wagner lucrurile merg înainte, sunt din ce în ce mai solicitat pe linia aceasta. Chiar mă bucură pentru că îmi dă o împlinire extraordinară.

Ce înseamnă Tristan pentru Marius Budoiu? Ce satisfacţii profesionale v-a adus?

Aş face o comparaţie. Aş spune că Tristan în muzica germană este un fel de Otello din muzica italiană, din opera italiană. Adică este sumumul la ceea ce-şi poate dori un tenor pe scenă şi ca atare mi-e greu să vă descriu ce satisfacţii îmi dă acest rol. Este un rol care mă umple complet şi din punct de vedere vocal, şi din punct de vedere spiritual, ca trăire… în permanenţă lasă loc la o altă interpretare, la o altă dezvoltare şi e enorm de important pentru un artist să simtă că poate să crească în continuare.

La Sala Radio va fi o versiune concertantă a operei wagneriene şi doar actul al II-lea. Credeţi că interpretarea întregii opere ar fi fost prea mult pentru public sau ar fi fost nevoie de mai multe resurse vocale, instrumentale?

Sincer, nu cred că e nevoie. Să ştiţi că peste tot în lume se întâmplă acest fenomen al interpretării operelor în concert - nu numai Wagner, dar, în general, se întâmplă - pentru că, să fim sinceri, din ce în ce mai puţine finanţe merg înspre artă şi înspre cultură. Şi, ca atare, artiştii fac un efort deosebit să aducă cultura aproape de public; cultura şi, în special, cultura mare, cultura care a rezistat timpului şi care s-a impus în istorie. Şi în cazurile în care finanţele sunt mai limitate, opera adusă în concert are mare succes; este o încercare care eu zic că va avea un ecou foarte pozitiv pentru că Wagner este întotdeauna o surpriză plăcută pentru public. Ca atare, şi în concert muzica lui Wagner are un succes enorm şi în momentul în care la Bucureşti s-a făcut Lohengrin, s-a făcut Olandezul zburător, la Cluj s-a făcut Tanhauser care încă este în repertoriu, publicul care a venit a avut o surpriză foarte plăcută şi de fiecare dată a plecat de la spectacol încărcat şi transpus într-o stare pozitivă.

Dar nu credeţi că o operă pusă în scenă cu regie, costume, decoruri are un impact mai mare asupra publicului decât o versiune concertantă?

Categoric, asta în cazul în care gândesc spre o variantă prietenoasă publicului. Probabil că ar fi avut un succes mai mare, un impact mai puternic.

Este pentru Marius Vlad Budoiu Tristan un rol greu, complicat?

Da, fără nici un fel de discuţie, este unul greu. Am cântat roluri grele şi până acum, dar acesta este de departe cel mai greu. Este o provocare şi din punct de vedere atletic, nu numai din punct de vedere muzical şi intelectual.

Dirijorul serii a ales o lucrare de Schoenberg şi actul al II-lea din Tristan şi Isolda de Wagner. Cum vi se pare această asociere?

Mie-mi place Schoenberg. Mi se pare o asociere foarte inspirată. Vine să completeze, să ne creeze un tablou nu neapărat mai structurat, ci mai poetic al serii.

Puteţi să ne vorbiţi şi despre partenerii de scenă, despre dirijor?

Cu dirijorul am colaborat deja de câţiva ani foarte bine. Am făcut operă, operă în concert, concerte cu diferite fragmente, operetă… în fine, am cântat destul de mult cu el. E un tip foarte versatil; comunică bine cu orchestra, cu soliştii. Îmi place foarte mult să lucrez cu el. Cu Barbara Krieger deja cânt de câţiva ani. E o parteneră foarte plăcută pe scenă şi colaborăm cu plăcere. E suficient să ne facem câte un semn şi imediat lucrurile se rezolvă cu respiraţiile, cu frazarea, cu nuanţele. E un om cu foarte multă experienţă şi care nu numai că ştie ce să facă pe scenă, te ajută şi se lasă ajutată pe scenă, adică e o colaborare continuă şi foarte plăcută. Cu Aura Twarowska… o groază de ani de când cântăm împreună în tot felul de contexte - de la operă la vocal-simfonic - şi mă bucur că, iată, ne întâlnim din nou pe scena de concert.

Ce urmează pentru Marius Budoiu după acest concert la Sala Radio?

Cursuri de măiestrie în Germania, la Opera din Dusserdorf. În primăvară am o premieră de Otello în Germania la Lubeck…

În final, vă rog să adresaţi o invitaţie publicului pentru seara de 2 februarie!

Vă aşteptăm la acest concert care va fi un eveniment la care s-a lucrat mult şi care va aduce mai aproape de publicul român o muzică superbă!