Da. Este o ediţie subintitulată "Clavecinissimo" şi, într-adevăr, această ediţie este dedicată clavecinului, un instrument pe care mulţi îl consideră instrumentul favorit al barocului muzical european. Sunt multe pricini pentru care am dedicat această ediţie clavecinului, cea mai importantă pricină fiind aceea că Asociaţia Antiqva, organizatoarea festivalului, este implicată de câţiva ani într-un proiect de restaurare a unui clavecin istoric aflat la Muzeul Naţional Peleş. Este un clavecin clasat în patrimoniu în categoria Tezaur şi atribuit prin fişa de clasare lui Jan Ruckers, constructor flamand de instrumente. Cercetările pe care noi le-am făcut sau, mai precis, echipele de experţi pe care le-am adus la Peleş au demonstrat că este de fapt un Taskin o sută şi ceva de ani mai târziu, un constructor francez, şi acesta ca şi Ruckers fiind considerat un soi de Stradivarius al clavecinelor. Totul a început acum câţiva ani când, auzind de existenţa acestui instrument, am luat legătura cu cei din conducerea Muzeului Naţional Peleş şi le-am cerut permisiunea pentru o vizionare a instrumentului. Apoi am revenit la Peleş cu câteva echipe de experţi - Kathy Thousand unul dintre cei mai buni clavecinişti, constructori şi restauratori de instrumente istorice din Europa, Vera de Brun Ottbutter, urmare a unui parteneriat cu Muzeul Naţional de Instrumente Muzicale al Norvegiei, Vera fiind conservatorul-şef şi restauratorul-şef al acestei instituţii, Mihai Covaci, cel care se va ocupa de restaurarea picturii şi, de asemenea, o echipă de la Institutul Naţional de Optoelectronică pentru o cercetare relativ nouă în ţara românească, prin laser de joasă intensitate, care cercetare îţi permite noninvaziv, fără să iei probe, să vezi dacă într-un anumit loc sunt straturi succesive de pictură sau să vezi dacă există fracturi în structura lemnului ş.a.m.d. Urmare a acestor activităţi care s-au derulat pe parcursul a doi ani şi jumătate s-a elaborat un proiect de restaurare pe care o comisie de experţi de la Peleş şi l-a asumat, l-a aceptat, iar acesta a fost depus la Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor care şi-a dat acordul, urmând să fie deschis la Peleş un laborator local de restaurare. Acesta e miezul poveştii cu clavecinul de la Peleş şi aceasta este povestea care ne-a inspirat întâi de toate să dedicăm această ediţie a festivalului clavecinului.

O să citez dintr-o invitaţie la acest eveniment, Festivalul de Muzică Veche Bucureşti - ediţia 2017: "Vom îmbina în continuare muzica, vizualul şi teatrul, angrenând publicul într-o serie de poveşti culturale născute din timpuri vechi. Dar vor fi şi elemente noi pe care abia aşteptăm să vi le prezentăm." Dincolo de acest concept, ce alte noutăţi aduce această ediţie a XII-a?

Noi nu ne ocupăm atât de arheologie muzicală, cât ne ocupăm de noutatea muzicii vechi şi de prospeţimea acesteia. Această prospeţime şi noutate cu care este percepută muzica veche face să avem un public foarte tânăr. Cam 80% din publicul nostru e undeva între 16 şi 40, 42 de ani, ceea ce este minunat şi rar în peisajul de muzici culte din România. Noutăţile vin din această prospeţime cu care ne străduim să prezentăm muzica veche. Noutăţile vin din efortul de a comunica informaţii despre ce se întâmplă pe scenă, educativ mai precis, şi din aceea că aproape nici un concert nu este un simplu concert, ci ne străduim să facem din el un spectacol, împrumutând mijloace de regie, de scenografie proprii altor arte mai degrabă decât muzicii.

Invitatul săptămânii la Perpetuum mobile este Laurenţiu Constantin, cel care ne vorbeşte despre ediţia 2017 a Festivalului de Muzică Veche Bucureşti - un festival care, din 2015, a devenit membru al prestigoasei reţele europene de muzică veche. Ce aduce practic această afiliere la REMA?

REMA - Reţeaua Europeană de Muzică Veche înseamnă pentru noi o recunoaştere a muncii noastre de zece ani la vremea aceea şi nu orice fel de recunoaştere, ci una care vine din partea unor colegi, tovarăşi de breaslă, majoritatea din ţări în care muzica veche înseamnă mult mai mult decât în ţara românească. Apoi, este marea şansă de a schimba experienţe, păreri cu colegi care fac acelaşi lucru; e vorba de şansa de a afla la prima mână care sunt curentele şi tendinţele şi nu e vorba de a fi la modă, cât e vorba de a împărtăşi din experienţa unora care sunt mai dibaci deât tine.

Ca să revenim la ediţia din 2017, în această seară de la ora 19.00, în cadrul festivalului va avea loc un recital cu un program Archangelo Corelli. Unde şi cine sunt interpreţii?

La Teatrul Evreiesc de Stat. O parte din sonatele op.5 ale lui Corelli, într-un aranjament orchestral cum nu ştiu să se mai fi făcut în Bucureşti, dar foarte aproape de duhul acestor lucrări. Vorbim despre Mircea Ionescu la vioară barocă, Ciprian Câmpean - un violoncelist baroc clujean, dedicat muzicii vechi de multă vreme, teorbistul sârb Andrej Jovanic şi clavecinista Raluca Enea care este, de altfel, şi dierctor artistic al festivalului nostru.

Şi pentru că ai amintit de Teatrul Evreiesc de Stat, care sunt locaţiile unde se vor desfăşura concertele şi recitalurile?

Următoarele două concerte se întâmplă la Biserica Anglicană din Bucureşti şi sunt două recitaluri solo de clavecin; primul, al lui Marco Mencoboni, celălalt al lui Ketil Haugsand. Marco va cânta pe data de 16, iar Ketil pe data de 20. urmează apoi pe 21 noiembrie, la Muzeul Naţional de Artă al României o seară dedicată Proiectului Taskin şi restaurării clavecinului istoric de la Peleş. Mai apoi, pe 23, un spectacol intitulat "Clavecinissimo by french" la sediul ICR din Aleea Alexandru. Este un spectacol special; e, practic, un recital de clavecin susţinut de şase foste studente ale doamnei profesoare Ogneanca Lefterescu, spectacolul fiind dedicat doamnei Lefterescu, care a trecut la cele veşnice acum o lună şi ceva. Ultimele două spectacole se întâmplă la Muzeul Naţional de Artă al României: cel din 25 noiembrie, la Sufrageria Regală - Sones de Palacio - este excepţia de la clavecin a festivalului. Xavier Diaz Latorre şi Pedro Estevan sunt mai cunoscuţi aceştia doi mai degrabă ca lăutistul şi respectiv percuţionistul lui Jordi Saval, dar au împreună un duo. Pe 28 noiembrie, la Sala Auditorium, se întâmplă spectacolul de închidere a festivalului, Bach 2.0. Acesta găzduieşte concertele la două clavecine ale lui Johann Sebastian Bach, cu Raluca Enea şi Steffen Schlandt la clavecin şi un cvintet de corzi.

Aşadar, între 13 şi 28 noiembrie are loc Festivalul de Muzică Veche Bucureşti - un eveniment pe care Radio România Muzical îl va urmări cu interes pentru ascultătorii săi.